Comunitate internaţională ! Ajutaţi Moldova !Europeni ! Ajutaţi Moldova !
Români ! Ajutaţi Moldova !
Moldoveni......... ???????
Tot mai mult observ că dominanta majoră care cuprinde minţile românilor de dincolo de Prut dar şi ale celor de aici, este un naţionalism de manual. Frumos, laudabil,....patriotic....bun de pus în ramă. Şi de uitat la el. Este un punct extrem de sensibil, nebulos, încâlcit, distorsionat şi supralicitat fără nici un suport raţional. Şi românii de dincoace şi cei de dincolo de Prut trebuie să lucreze împreună la aceleaşi obiective. ECONOMICE în primul rând.
Altfel, este un fel de "dacă nu aveţi ce mânca acasă, veniţi la noi să postim împreună".
Altfel, este un fel de "dacă nu aveţi ce mânca acasă, veniţi la noi să postim împreună".
Pentru că la momentul la care vorbim, am părerea că lucrurile se pun cu totul altfel decât sub sabia lui Ştefan sau securea lui Mihai.
"..problemele economice cu care se vor confrunta comuniştii şi populaţia vor fi enorme. Aici vine riscul unui ajutor finaciar frăţesc de la Moscova şi care va lega şi mai mult RM de Rusia.."
..spune profesorul Dan Dungaciu într-un interviu HotNews.Este cea mai îngrijorătoare perspectivă, care prin realismul său crud, pune desluşit în faţa celor ce vor şi pot să priceapă, adevărata problemă cu care se confruntă Moldova de peste Prut.
Între cele două puncte de greutate, Rusia şi SUA, Moldova este mai de capul ei ca niciodată.
Obama a făcut 100 de zile de la investitură, perioadă la care de regulă se trag nişte concluzii privind orientările politice fundamentale ale guvenării noului şef de stat. În cele 2400 de ore nu s-a gasit nici un minut pentru analiza atentă, şi abordarea unei poziţii clare privind Europa de Est. Statele ce au fost sub capacul comunist trebuie să-şi facă singurele curăţenie în ogradă. Nu vine nimeni de pe stradă, trimis "de sus" să puna ordine şi să scoată gunoiul.
În cealaltă parte, Medvedev fie că este sau nu de capul lui, e preocupat acum să abordeze rezolvarea crizei nu prin metode economice, probabil s-a dumirit ca aici comunismul nu are şanse, ci prin reînceperea cursei înarmării şi consolidarea poziţiei Rusiei în lume ca un stat de temut, în loc de partener prietenos.
Istoria este desigur importantă. În măsura în care este folosită spre a întelege şi a-ţi coordona ceea ce ai de făcut. Poţi înţelege ceva doar dacă priveşti înapoi. Corect.
Dar poţi face ceva numai privind înainte. Nu poţi merge înainte privind permanent şi exclusiv inapoi. Te-ntinzi pe asfalt cât eşti de lung..
Românismul, unirea, istoria comună,.... toate minunate şi frumoase. Patriotismul si nationalismul oferă important punct de stabilitate pentru propria identitate. Dar rămâne doar mucava cu poze pentru un teatru prost, in care "ne facem că..." atâta vreme cât nu se fundamentează pe o politică economică care să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Dacă nu ajută să clarifice ce şi cum trebuie făcut.
Sunt doar trotuarul de pe marginea adevăratului drum, real şi palpabil, pe care trebuie mers spre o viaţă mai bună. Merge poate în acelasi sens. Dar pe jos. Lumea are alta viteza în secolul XXI.
Doar cu vorbe şi sentimente faci poezii frumoase şi fraze pompoase ce storc lacrimi. Nu stabilitate şi prosperitate economică şi politică, şi cu atât mai puţin stat democratic şi civilizat. Poţi să vinzi nişte cărţulii dar nu să ridici un popor din cenuşa udă a propriei colibe. Să ne amintim că jumătate de secol plin de vorbe comuniste frumoase dar fără bază economică reală, au frânat dezvoltarea popoarelor şi au dus oamenii respectivi pe ultimul loc al nivelului de trai din Europa.
Vorbele trebuie să poarte soluţii economice viabile iar sentimentele să mobilizeze mulţimea spre a le da viaţă. Altfel înseamnă doar timp şi energii pierdute aiurea, timp în care restul lumii îşi vede de mers inainte.
Care este situaţia ? Ce variante există şi la ce ar putea duce ele ?
Să ne întoarcem la rădăcină şi să încercăm a găsi ceva.
Părerea mea este că :
1. Sistemul economic de tip comunist s-a dovedit falimentar pe tot globul şi majoritatea oamenilor au înţeles asta de zeci de ani deja (asta nici n-ar mai fi trebuit amintit dacă ar fi fost vorba de alt stat decât RM- aici sunt încă oameni ce nu înţeleg elementarul);
2. Schimbarea unui sistem economic se poate face începând cu schimbarea opticii economice a politicienilor, (eventual cu politicieni cu tot), susţinuti de toţi oamenii ce vor să trăiască foarte bine, cei ce vor să trăiască puţin mai bine şi de cei ce vor măcar să mai traiască;
3. Nici o intervenţie externă nu are dreptul moral, legal sau de altă natură, să intervină în vre-un fel, (fie şi cu simple ajutoare materiale), decât la cererea poporului moldovean beneficiar - prin reprezentanţii săi aleşi;
4. Un regim politic care introduce sistemul privat şi piaţa liberă este singurul tip cunoscut care poate da un important impuls economiei şi libertate socială oamenilor. Orientarea lui politică e singura ce poate deschide canalele de sprijin ale comunităţii occidentale, iar România poate face destul de mult în situaţia asta. Moldova ar merge pe drumul cooperării cu ţările civilizate şi dezvoltării în comun, ca partener;
5. Un regim politic procomunist va bloca economia ca şi pâna acum şi va sărăci probabil populaţia la limita existenţei. Orientarea lui politică va refuza orice sprijin european şi mai ales românesc, iar liderii politici vor stabili fără îndoială o legătură de vasalitate către Kremlin. De acolo Moldova va primi o felie de pâine spre a nu muri de foame şi, înapoi, postul de slugă pe care l-a ocupat în ultimii 50 de ani. Pentru o perioadă nedefinită. Iar România nu poate face nimic în situaţia asta.
Bun. Şi cu Unirea, cum rămâne ? Când vor fi românii români din nou ? Când tricolorul va flutura fără alte briz-brizuri şi la Bălţi şi la Chişinău ?
Simplu : exact atunci când cei din Republica Moldova, ca popor, vor dori asta ! Dacă vor dori !
Dar va fi posibila NUMAI atunci când va fi liber să-şi poată dori ceva.
Să privim inca o data cele 5 puncte de mai sus.
Este de ales de fapt între punctul 4 sau 5.
Probabil că Voronin şi acoliţii săi nu realizează un lucru elementar : nimeni, nici măcar ei, nu o vor duce mai bine dacă se materializează punctul 5 !!!!
Dar acum poate au impresia că se vor hrăni de la stăpânul din est. În realitate, niciodată, nici un stăpân nu va avea interesul să-ţi fie ţie bine. Ci lui. Moldova nu are nevoie de stăpâni ci de libertate.
Dacă însă punctul 4 ar prinde viaţă, nu cred că ar mai exista dorinţa de ajutor în forma "Dă-mi şi mie..." ci de asociere cu demnitate şi personalitate la dezvoltare comună. S-ar crea puntea prin care ajutorul poate trece dincolo de vorbe. Români de dincoace ce pot face afaceri acolo, români de acolo ce pot face afaceri aici, români de oriunde pot face afaceri unde vor şi colaborează, tranzacţionează, devin parteneri egali ce se respectă reciproc.
Este o diferenţă !
Mare.
Ce le-aş zice prietenilor mei moldoveni, care nici nu mă ştiu ?
Habar n-am. Poate ceea ce mi-aş spune şi mie însumi.
Dragilor, de vreţi să fiţi liberi de a hotări ce şi cum privind viaţa voastră, faceţi tot ce puteţi în sensul ăsta. Sprijiniţi politicienii care luptă împotriva doctrinei economice comuniste. Puneţi un regim politic care să facă economie de piaţă liberă şi propietate privată. Începeţi afaceri personale proprii, şi dezvoltaţi-le. Creşteţi puterea partidelor ce vor să schimbe sistemul, cereţi introducerea de măsuri liberale, sau, la nevoie, noi alegeri anticipate şi corecte. Documentaţi-vă privind economia liberala şi explicaţi-o şi celor din jur.
Fiţi conştienţi mai ales că sprijinul pe care puteţi conta cu adevărat este în voi. Nu aşteptaţi să vină altcineva să facă ceva cu voi. Mişcaţi oamenii la urne şi schimbaţi drumul pe care mergeţi dacă nu vă place ăsta plin de hârtoape.
Poate că trotuarul naţionalismului pare să aibe mai puţine gropi. Puteţi merge şi pe el cu bucurie, zâmbete şi flori. Dar asta dacă centrul drumului este şi el plin.
Altminteri e doar un ocol care nu se ştie sigur unde vă duce. Se ştie sigur că pierdeţi timp preţios.
Dacă drumul vi se pare prea greu pentru ceea ce ofera, atunci nu vă mai osteniţi.
În cazul ăsta nu trebuie să faceţi nimic.
Fac alţii.
Pot veni să vă schimbe politicienii, să vă stabilească tipul de economie, nivelul de trai, să facă tot ce trebuie ca să fie bine.
Dar nu pentru voi.
Pentru ei.
În cealaltă parte, Medvedev fie că este sau nu de capul lui, e preocupat acum să abordeze rezolvarea crizei nu prin metode economice, probabil s-a dumirit ca aici comunismul nu are şanse, ci prin reînceperea cursei înarmării şi consolidarea poziţiei Rusiei în lume ca un stat de temut, în loc de partener prietenos.
Istoria este desigur importantă. În măsura în care este folosită spre a întelege şi a-ţi coordona ceea ce ai de făcut. Poţi înţelege ceva doar dacă priveşti înapoi. Corect.
Dar poţi face ceva numai privind înainte. Nu poţi merge înainte privind permanent şi exclusiv inapoi. Te-ntinzi pe asfalt cât eşti de lung..
Românismul, unirea, istoria comună,.... toate minunate şi frumoase. Patriotismul si nationalismul oferă important punct de stabilitate pentru propria identitate. Dar rămâne doar mucava cu poze pentru un teatru prost, in care "ne facem că..." atâta vreme cât nu se fundamentează pe o politică economică care să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Dacă nu ajută să clarifice ce şi cum trebuie făcut.
Sunt doar trotuarul de pe marginea adevăratului drum, real şi palpabil, pe care trebuie mers spre o viaţă mai bună. Merge poate în acelasi sens. Dar pe jos. Lumea are alta viteza în secolul XXI.
Doar cu vorbe şi sentimente faci poezii frumoase şi fraze pompoase ce storc lacrimi. Nu stabilitate şi prosperitate economică şi politică, şi cu atât mai puţin stat democratic şi civilizat. Poţi să vinzi nişte cărţulii dar nu să ridici un popor din cenuşa udă a propriei colibe. Să ne amintim că jumătate de secol plin de vorbe comuniste frumoase dar fără bază economică reală, au frânat dezvoltarea popoarelor şi au dus oamenii respectivi pe ultimul loc al nivelului de trai din Europa.
Vorbele trebuie să poarte soluţii economice viabile iar sentimentele să mobilizeze mulţimea spre a le da viaţă. Altfel înseamnă doar timp şi energii pierdute aiurea, timp în care restul lumii îşi vede de mers inainte.
Care este situaţia ? Ce variante există şi la ce ar putea duce ele ?
Să ne întoarcem la rădăcină şi să încercăm a găsi ceva.
Părerea mea este că :
1. Sistemul economic de tip comunist s-a dovedit falimentar pe tot globul şi majoritatea oamenilor au înţeles asta de zeci de ani deja (asta nici n-ar mai fi trebuit amintit dacă ar fi fost vorba de alt stat decât RM- aici sunt încă oameni ce nu înţeleg elementarul);
2. Schimbarea unui sistem economic se poate face începând cu schimbarea opticii economice a politicienilor, (eventual cu politicieni cu tot), susţinuti de toţi oamenii ce vor să trăiască foarte bine, cei ce vor să trăiască puţin mai bine şi de cei ce vor măcar să mai traiască;
3. Nici o intervenţie externă nu are dreptul moral, legal sau de altă natură, să intervină în vre-un fel, (fie şi cu simple ajutoare materiale), decât la cererea poporului moldovean beneficiar - prin reprezentanţii săi aleşi;
4. Un regim politic care introduce sistemul privat şi piaţa liberă este singurul tip cunoscut care poate da un important impuls economiei şi libertate socială oamenilor. Orientarea lui politică e singura ce poate deschide canalele de sprijin ale comunităţii occidentale, iar România poate face destul de mult în situaţia asta. Moldova ar merge pe drumul cooperării cu ţările civilizate şi dezvoltării în comun, ca partener;
5. Un regim politic procomunist va bloca economia ca şi pâna acum şi va sărăci probabil populaţia la limita existenţei. Orientarea lui politică va refuza orice sprijin european şi mai ales românesc, iar liderii politici vor stabili fără îndoială o legătură de vasalitate către Kremlin. De acolo Moldova va primi o felie de pâine spre a nu muri de foame şi, înapoi, postul de slugă pe care l-a ocupat în ultimii 50 de ani. Pentru o perioadă nedefinită. Iar România nu poate face nimic în situaţia asta.
Bun. Şi cu Unirea, cum rămâne ? Când vor fi românii români din nou ? Când tricolorul va flutura fără alte briz-brizuri şi la Bălţi şi la Chişinău ?
Simplu : exact atunci când cei din Republica Moldova, ca popor, vor dori asta ! Dacă vor dori !
Dar va fi posibila NUMAI atunci când va fi liber să-şi poată dori ceva.
Să privim inca o data cele 5 puncte de mai sus.
Este de ales de fapt între punctul 4 sau 5.
Probabil că Voronin şi acoliţii săi nu realizează un lucru elementar : nimeni, nici măcar ei, nu o vor duce mai bine dacă se materializează punctul 5 !!!!
Dar acum poate au impresia că se vor hrăni de la stăpânul din est. În realitate, niciodată, nici un stăpân nu va avea interesul să-ţi fie ţie bine. Ci lui. Moldova nu are nevoie de stăpâni ci de libertate.
Dacă însă punctul 4 ar prinde viaţă, nu cred că ar mai exista dorinţa de ajutor în forma "Dă-mi şi mie..." ci de asociere cu demnitate şi personalitate la dezvoltare comună. S-ar crea puntea prin care ajutorul poate trece dincolo de vorbe. Români de dincoace ce pot face afaceri acolo, români de acolo ce pot face afaceri aici, români de oriunde pot face afaceri unde vor şi colaborează, tranzacţionează, devin parteneri egali ce se respectă reciproc.
Este o diferenţă !
Mare.
Ce le-aş zice prietenilor mei moldoveni, care nici nu mă ştiu ?
Habar n-am. Poate ceea ce mi-aş spune şi mie însumi.
Dragilor, de vreţi să fiţi liberi de a hotări ce şi cum privind viaţa voastră, faceţi tot ce puteţi în sensul ăsta. Sprijiniţi politicienii care luptă împotriva doctrinei economice comuniste. Puneţi un regim politic care să facă economie de piaţă liberă şi propietate privată. Începeţi afaceri personale proprii, şi dezvoltaţi-le. Creşteţi puterea partidelor ce vor să schimbe sistemul, cereţi introducerea de măsuri liberale, sau, la nevoie, noi alegeri anticipate şi corecte. Documentaţi-vă privind economia liberala şi explicaţi-o şi celor din jur.
Fiţi conştienţi mai ales că sprijinul pe care puteţi conta cu adevărat este în voi. Nu aşteptaţi să vină altcineva să facă ceva cu voi. Mişcaţi oamenii la urne şi schimbaţi drumul pe care mergeţi dacă nu vă place ăsta plin de hârtoape.
Poate că trotuarul naţionalismului pare să aibe mai puţine gropi. Puteţi merge şi pe el cu bucurie, zâmbete şi flori. Dar asta dacă centrul drumului este şi el plin.
Altminteri e doar un ocol care nu se ştie sigur unde vă duce. Se ştie sigur că pierdeţi timp preţios.
Dacă drumul vi se pare prea greu pentru ceea ce ofera, atunci nu vă mai osteniţi.
În cazul ăsta nu trebuie să faceţi nimic.
Fac alţii.
Pot veni să vă schimbe politicienii, să vă stabilească tipul de economie, nivelul de trai, să facă tot ce trebuie ca să fie bine.
Dar nu pentru voi.
Pentru ei.
.X4.JPG)
