CiViq

Whitney, ultima ACTa

2012-02-12T09:00:00.007+02:00

Whitney Huston a murit noaptea trecuta intr-un hotel din LA.

Avea 48 de ani.
Am vazut-o acum doi ani intr-un concert la O2. O disperata incercare de revenire in prim-planul vietii artistice.
A fost un fiasco penibil.
Initial aveam de gand sa vorbesc pe blog despre maretia concertului. N-am scris nimic.
Whitney nu mai era o flacara care sa aprinda sufletele din jur si sa lumineze lumea. Era, ca si Michael Jackson in ultimile momente, doar un muc trist, epuizat, la limita disperarii. O carcasa, o coaja stoarsa pana la ultima picatura.
Iar "storcatoarelor", fie Arista, Sony, sau alta companie nu le mai erau utile aceste epave. Nu mai puteau fi scoase "la produs".
Moartea lor doar le mai putea aduce cativa sunatori firavi, drept ultim tribut unui sistem care se zbate actualmente sa-si conserve parghiile prin care sa poata stoarce la infinit ceea ce creatia umana poate produce si sa foloseasca aeste creatii drept propietate exclusiva, privata si pe veci productiva.

ACTA !
Discutii, framantari, nervi, spaime si un val de frustrari virtuale a fost declansat odata cu incapatanata promovare a acestui document de interdictie.

Incerc sa inteleg ce, cum si mai ales DE CE este nevoie de o asemenea restrictionare in domeniul public.

Pretextul acestui demers are drept pilon principal "protejarea drepturilor de propietate intelectuala" cu submotivatia ramificata a pericolului "marfurilor contrafacute si a celor piratate".

Celelalte vorbe sunt aparent de detaliu, umplutura.

LUÂND ACT de faptul ca aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuala este esentiala pentru a sustine cresterea economica în toate sectoarele industriale, cât si la nivel mondial;

LUÂND ACT, de asemenea, de faptul ca proliferarea marfurilor contrafacute si a celor piratate, precum si a serviciilor care distribuie material prin care se încalca drepturile submineaza comertul legitim si dezvoltarea durabila a economiei mondiale, cauzeaza pierderi financiare semnificative

pentru titularii drepturilor si pentru întreprinderile legitime si, în unele cazuri, furnizeaza o sursa de venit pentru criminalitatea organizata si prezinta, în plus, riscuri pentru public;

Problema fundamentala pare a fi placa turnanta a "dreptului de propietate intelectuala".

Mie mi se pare ca avem aici o mare problema de logica legislativa dar mai ales de logica sociala.

Conceptul a aparut in 1967 si pretinde ca ar avea in vedere "protejarea" produsul creativ al mintii umane :

1.Drepturi de autor pentru operele literare si artistice

2.Drepturile conexe dreptului de autor - Sunt protejate ca drepturi conexe interpretarile sau executiile artistilor interpreti sau

executanti, înregistrarile sonore sau fonogramele producatorilor de astfel de înregistrari sau fonograme, emisiunile organismelor de radio si televiziune.

3.Dreptul de proprietate industriala

4.Alte drepturi de proprietate intelectuala neincluse în primele categorii.

Pare un demers frumos, etic, moral si spre binele tuturor.

Cateva lucruri insa nu se leaga logic din punctul meu de vedere.

Procesul uman pe care il vizeaza are o vechime ceva mai maricica. A aparut cu mult inainte de 1967, ba cu mult inainte de inceputul numararii anilor si a descoperirii omului de catre om. Practic e procesul fundamental pe care se bazeaza evolutia nu doar a speciei noastre ci a vietii insasi. Este un principiu prins in esenta vietii si evolutiei.

Chiar de ne-am limita la infimul fragment de istorie al ultimelor milenii, este extrem de usor pentru oricine sa arunce o privire din avion asupra fundamentelor de baza a tuturor stiintelor mai mult sau mai putin exacte si sa se intrebe : ce facem cu drepturile de autor ale lui Aristotel ?

Ale lui Pitagora ?

Ale lui Kant, Fermi sau, de ce nu, ale celui ce a inventat roata, focul si literele ce le folosim ca sa scriem documentul interdictiei ?

Le platim urmasilor ?

Conform conceptelor juridice de baza, ar trebui sa facem acest lucru pentru ca o lege noua se aplica retroactiv daca este favorabila persoanei in discutie.

Si e usor de inteles cat de favorabila poate fi primirea contravalorii dreptului de autor al operelor lui Sheakespeare catre urmasii acestuia. Piesele se citesc, se studiaza, se joaca pe cele mai mari scene ale lumii, se ecranizeaza....

Firava tentativa de a valida acest concept "doar" de la mementul To, respectiv din 1967 mai departe pe scala evolutiva a omenirii este evident la fel de lipsita de substanta logica.

Volumul creativ al mintii umane doar din ultima suta de ani depaseste probabil cu mult tot ce omenirea a creat de la inceputul existentei sale. Privind realist tabloul, este relativ dificil de inteles ce se intampla.

Ca cineva a putut cloci o asemenea idee, nu este deloc neobisnuit. Surprinzator este cum de a fost posibil ca aberatia sa ajunga la acest stadiu de dezvoltare. Un act de interdictie la nivel international, suprastatal, care sa impuna o anomalie evidenta.

Din punct de vedere a eticii sociale este profund negativ iar dpdv al legilor naturale, absolut imposibil.

Anularea liberului acces al oricarui component al speciei la informatie, la creatia altui individ component al speciei/lumii in care traieste, este similar cu anularea existentei. Imaginati-va CE ar preda invatatorii/profesorii/lectorii daca le-ar fi interzis sa transmita ideile altor oameni si ce ar invata elevii/studentii daca am scoate din manuale tot ce acestea contin. Practic desfiintam nu doar intitutiile de invatamant ci actul de invatare in sine.

Suntem siliti sa ne punem intrebari ale caror raspunsuri sa ne poata ajuta sa ne apropiem de explicatia rationala a povestii asteia.

De ce in 1967 s-a considerat vital a fi contabilizate aceste drepturi ?

Ce presupun aceste "drepturi" ?

Si nu in ultimul rand, care a fost cauza profunda a fundamentarii conceptului ?

Evident, banii.

Comercializarea acestor "materiale" intelectuale presupun plata unor sume de bani.

Dar si banii au aparut undeva cu 10.000 de ani inainte de rastignire, iar plata barter se facea deja din timpuri cu mult mai vechi, deci drepturile de autor s-ar fi putut plati bine-merci cu mult inainte de 1967.

Exista un singur factor care justifica aparitia IN acel moment : facilitatea multiplicarii produsului intelectual.

Pana atunci creatia intelectuala se putea valorifica printr-un produs finit, fie el predarea unor cursuri in Agora, fie o poveste scrijelita pe papirus, fie construit un scaun cu trei picioare. In momentul valorificarii produsului se primea plata in care era inclusa si valoarea intelectuala. Multiplicarea era, daca nu imposibila, oricum extrem de greoaie si costisitoare. Practic era mai scump sa reproduci decat sa iei produsul original.

O mare parte a produselor mintii umane se afla inca in stadiul respectiv, astfel ca inca nu-mi trece prin cap sa "reproduc/copiez" 1 metru patrat de linoelum, o caramida sau o sticla de plastic.

Evolutia tehnologica insa a inceput sa schimbe acest aspect cu focus in sfera "creatiei imateriale".

Tiparnita a fost unul din momentele in care multiplicarea in sine a devenit o profesie. Odata cu explozia raspandirii informatiei pe suportul de celuloza au aparut si intermediarii. Editurile, intreprinderile manufacturiere si un intreg lant ce s-a interpus intre creatorul intelectual propriu-zis si consumatorul final.

Acest consumator final, beneficiarul ideii produse de o alta minte umana, a fost nevoit sa suporte cheltuielile intregului lant din aceleasi motive anterioare : era mult prea greoi si costisitor, practic mult mai scump din toate punctele de vedere sa copiezi ideea respectiva la nivel individ decat sa cumperi originalul, care de fapt era el insusi o copie dar realizata cu mijloace profesionale, deci mai buna calitativ.

De asemenea, discurile de vinil erau inca dificil de reprodus.

Anii '60 insa au adus pe piata banda magnetica.

Momentul a fost primul soc de mari dimensiuni in acest domeniu.

Da, creatia intelectuala/artistica a capatat un nou suport de informatie, mai performant si mai nusor de folosit. Dar posibilitatea de a copia materialul original rapid, cu costuri reduse si cu calitate acceptabila a copiei DE CATRE ORICINE a zguduit sistemul intermediarilor din temelii.

Asemanator cu aberatiile primilor ani ai radioului cand se interzicea prin lege receptionarea unor canale radio fara sa fi platit pentru ele, ca si cum ar fi putut pune gard undelor la frontierele de stat :D a inceput o lupta surda impotriva "pirateriei".

Rezultatele au fost insignifiante, asa cum stim toti care aveam magnetofoane/casetofoane in anii '70.

Faptul ca in anii respectivi a aparut conceptul "dreptului de propietate intelectuala" nu este deloc intamplator.

Dar ce a urmat ?

Dezvoltarea tehnologica si-a urmat cursul firesc.

Au aparut benzile magnetice video, CDurile si apoi DVDurile, iar agatate de coada lor o sama de legi si interdictii privind copierea materialelor "fara drept" si pedepsirea "hotilor" de propietate intelectuala. Periodic la emisiunile de stiri se difuzau imagini cu buldozere si autogredere ce treceau demonstrativ peste munti de casete magnetice, CD-uri si DVD-uri. Practic era urmarita anularea celei mai importante facilitati oferite de descoperirea in cauza : posibilitatea de a multiplica materiale la pret foarte scazut, cu o calitate foarte buna si extrem de usor.

Atentie !

Deja este cat se poate de clar ca nu mai vorbim de multiplicarea in sine, operatiune care se face la scara industriala. De la cea mai mica companie de profil pana la Sony, adevarati giganti ai comertului cu "creatii intelectuale" scot profituri inimaginabile din MULTIPLICAREA produsului creat de mintea/talentul unui individ !

Problema (lor) este ca aceasta multiplicare se poate face acum de catre orice alt individ, fara a mai fi silit sa plateasca samsarilor birul traditional.

Este usor de inteles ca dezvoltarea tehnologica/informatica nu se va opri aici, iar odata cu ea va merge inainte si posibilitatea de multiplicare si difuzare a informatiilor si produsului creativ al mintii umane. Procesul evolutiv al speciei va merge inainte indiferent de eforturile companiei Sony sau a oricarui alt geambas de talente umane ce se incearca a fi impuse prin tembelismul politicienilor care de altfel habar n-au pe ce lume traiesc din acest punct de vedere.

(Recent revoltatii "Anonymus" in semn de protest au facut publice casutele de posta electronica ale unui numar de parlamentari precum si parolele de acces. Marea majoritate aveau inteligenta parola "12345" :D :D :D )

Mai mult decat atat.

Ideologia de acest tip, ce contravine principiilor elementare pe care se bazeaza evolutia vietii in general si a speciei si societatii umane in particular, este sortita esecului. Ea naste partizani ai rezistentei in mod natural. Fiecare utilizator luat in parte se va situa instinctiv in tabara adversarilor unor interdictii de acest gen. Grupul "Anonymus" este doar un firav inceput. Fenomenul va continua si se va amplifica pe masura ce impunerile de acest fel vor fi mai persuasive. Iar razboiul are un final usor de prevazut.

Daca cineva isi inchipuie ca suma inteligentelor specialistilor guvernamentali sau ai vre-unei companii ar putea obtine victoria in fata sumei cumulate a tuturor celorlalti utilizatori virtuali la nivel mondial trebuie sa fie complet nebun.

Se naste insa si o intrebare legitima aici !

Ce fac cei care produc cu adevarat valori intelectuale de vreme ce din multiplicarea lor prin intermediul marilor companii de profil nu ar mai putea obtine bani si ar fi astfel lipsiti de veniturile ce li se cuvin ?

In fapt intermediarii nesatui despre care tocmai vorbeam, ii scot in fata publicului tocmai pe acesti creatori, folsindu-se deseori de temerile si naivitatea lor pentru a-si justifica propria lacomie.

Exista solutii, unele din ele atat de simple incat este practic imposibil sa nu le fi gasit si folosit deja daca ar fi vrut asta.

Un singur si simplu exemplu.

Orice material audio/video poate fi codat astfel incat sa poata fi vizionat doar cu propriul program. Program care, la randul sau poate fi incarcat pe computerul personal si intra in functiune dupa ce primeste deblocare de la producator. Activarea programului se poate face online si poate fi personalizata doar pentru ACEL computer, cu inregistrarea identitatii resopectivului in baza de date. Folosirea programului pe alt calculator este astfel blocata si odata cu ea si vizionarea materialului respectiv in alta parte decat cea pentru care s-a primit permisiunea.

Deja unele companii media folosesc propriile programe de vizionare online (BBC iPlayer, ITVPlayer, 4OD....samd) unele avand inclusa si facilitatea de descarcare a materialelor pe propriul computer. Desigur contra cost.

Evident, copierea tot se poate face, in extremis folosind programe de gen "videocapture" ce pot inregistra practic orice se afiseaza pe monitor. Calitatea insa este cu mult sub a originalului si presupune un efort suplimentar care nu se mai justifica daca pretul originalului este suficient de scazut.

Iar AICI este punctul de inflexiune unde raportul veniturilor obtinute din distributia produsului creat poate frange lantul de distributie clasic.

De buna seama marii artisti obtin venituri importante din vanzarea produselor create.

Dar fara nici o umbra de indoiala aceste venituri sunt procente insignifiante din TOTALUL veniturilor obtinute. Cea mai mare parte a profitului se duce la copmaniile care nu produc nimic ci doar intermediaza/conecteaza/vand produsul catre publicul beneficiar.

Aceleasi companii care sunt in spatele indracitului lobby pentru interdictiile in domeniu, inclusiv cea care constituie subiectul discutiei de azi, ACTA.

De ce nu se orienteaza catre acasta forma de distributie, daca ea este atat de simpla ?

Probabil pentru ca e...... PREA simpla :D

Atat de facila incat sursele de artisti/creatori pe care ei le mulg in mod traditional nu vor mai avea nevoie de ei. Isi vor putea oferi produsul DIRECT pe piata, la un pret infinit mai scazut si vor putea obtine profituri mult mai mari.

Este oare posibil asta ?

Daca ai putea descarca un clip de 3 minute cu o melodie a lui Eric Clapton la HD 1080p, de pe site-ul sau personal, ai fi dispus sa platesti sa zicem..... 10 eurocenti ?

Pariez ca da.

Ce venit ar insemna asta pentru el ?

Simplu.

100.000 de euro pentru o melodie la fiecare 1.000.000 de descarcari.

Inmultiti asta cu minim 10 piese pe album si apoi cu cele 42 de albume produse pana acum.

Daca am aprecia ca Eric ar avea intre 1.000.000 si 10.000.000 de descarcari, asta i-ar aduce un venit intre la 42.000.000 si 420.000.000 de euro pentru creatia dumisale inpartasita prin filonul virtual.

Desigur, pentru total puteti adauga la asta si veniturile din concerte, emisiuni tv, festivaluri si toate celelalte.

Dar oare pot fi 1.000.000 de descarcari ?

Fara investitia in reclama profesionista a firmelor de profil, fara statutul de vedeta construit de specialisti, Eric ar mai fi ce este ?

Piesele lui ar mai fi cautate ?

Raspunsul cel mai aproape de adevar se poate ghici privind la ce se intampla actualmente in virtual.

Exista zeci de milioane de vizionari/descarcari ale unor ilustri necunoscuti. Ale caror reclama s-a nascut instant, "de la firul ierbii", pe domeniile de socializare virtuala. Deci se poate.

Prin urmare adevaratii artisti/creatori nu vor pierde. Dimpotriva.

Publicul destinatar nu va pierde. Dimpotriva.

Intermediarii insa vor fi siliti sa dispara din peisaj.

Mai este un aspect ce ar putea fi avut in atentie : calitatea actului artistic.

Sub acest aspect am parerea ca indiferent din ce directie, nivelul actului artistic s-ar adapta chiar mai bine la cererea pietei.

Teama ca capodoperele lui Vasile Parizer ar avea mai mare impact decat ale lui John Brahms mi se pare complet nejustificata atata vreme cat un produs al sistemului cum e Lady GaGa poate sa-si umfle sanii cu premii la cele mai pretentioase evaluari de gen.

Prin urmare "securizarea" produsului intelectual/artistic este un atribut care apartine exclusiv producatorului/autor. Legea trebuie sa ofere protectie spatiului privat si al propietatii cuprinse intr-ansul. In momentul in care ai iesit cu produsul personal pe piata si ai inceput sa-l vinzi, a cere protectia legii asupra unui bun pe care ai obtinut deja bani la schimb este total absurd.

Daca vrei si poti sa ti-l protejezi in vre-un fel, e dreptul tau.

Daca beneficiarul care l-a cumparat vrea si poate sa-l imparta cu fratele, sotia sau verisoara de la Urlati, este dreptul lui.

In concluzie, documentul in discutie, ACTA, este dupa parerea mea o tentativa de a bloca un proces firesc de explozie informationala pe care internetul o faciliteaza, tentativa prin care grupuri direct interesate din motive strict mercantile incearca sa-si pereptueze sursele de venituri intr-o maniera usor primitiva.

Presiunea exercitata de aceste grupuri de interese a gasit audienta in sfera politica din doua motive:

a) In domeniul informatic si al extinderii relatiilor umane in socio-virtual, politicienii mi se par, in covarsitoarea lor majoritate, depasiti de fenomen. Nu inteleg ce este, cum functioneaza, ce se poate face cu el......

b) Este posibil sa fie ademeniti de mirajul posibilitatii extinderii supravegherii si controlului prin parghii supra-sociale asupra membrilor societatii. Actualmente au date seci, statistice privind indivizii. Adrese, identitati, succint istoric actional.

Accesul la urmele/datele pe care utilizatorii le seamana in domeniul virtual aduce insa o alta dimensiune, mult mai complexa, a profilului unui individ, pana la nivele foarte intime.

Dat fiind ca "expunerea de motive" ce sta in preambulul documentului nu cred ca sta in picioare din motivele pe care le-am, expus mai sus, adevarata motivatie a promovarii politice a acestui document este probabil acest punct "b".

Prin aceasta prisma dintr-o data totul incepe ca capete sens.

Secretomania care a invaluit nasterea si promovarea documentului ca si sentimentul de revolta care scoate oameni in strada (oameni care NU au iesit sa ceara aplicarea rezultatelor referendumului spre exemplu).

Dupa parerea mea sunt prinse in document cateva elemente esentiale asupra carora merita reflectat.

"(k) mărfuri piratate înseamnă orice mărfuri care sunt copii realizate fără consimțământul titularului dreptului sau al persoanei autorizate în mod corespunzător de titularul dreptului în țara de producție și care sunt realizate direct sau indirect pornind de la un articol în cazul în care realizarea copiei respective ar fi constituit o încălcare a unui drept de autor sau a unui drept conex" (Art.5)

Clar, fara dubii. Am copiat un material, chiar daca e al meu, cumparat cu chitanta in regula, ca sa-l dau fiicei sa-l vada, sau sa-l conserv in caz ca mi se paradeste DVD-ul, am faptuit "piratarea" docomentului.

Cine e "persoana autorizata in mod corespunzator de titularul dreptului" cred ca nu e nevoie sa traduc.

"(b) oricare dintre părţi poate autoriza autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului informații despre mărfuri, inclusiv, însă fără să se limiteze la acestea, descrierea și cantitatea mărfurilor, numele și adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau a destinatarului și, în cazul în care sunt cunoscute, țara de origine a mărfurilor și numele și adresa producătorului de mărfuri, pentru a contribui la determinarea menționată la articolul 19 (Art.22)"

De asemenea cred ca iar nu e cazul sa traduc cine e "titularul dreptului" caruia "autoritatile competente" trebuie sa "ii furnizeze informatii" privind miscarile de bunuri "inclusiv descrierea si cantitatea" si care pot decide pe baza acestor informatii care mesaj/colet trebuie violat/desfacut/cercetat de autoritati.

"(4) O parte poate să furnizeze, în conformitate cu actele sale cu putere de lege și cu normele sale administrative, autorităților sale competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online să divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informații pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare (Art.27)"

Apare acelasi atotputernic "titular al dreptului" care primeste, conform documentului, drepturi de supraveghere asupra indivizilor de rand in baza .... presupunerii, a "prezumtiei" ca se poate ..... a fi posibil sa existe probabilitatea de a incalca cumva...

Daca o companie privata capata LEGAL aceste drepturi, ce pot face atunci organele administratiei de stat insarcinate cu armonia sociala, cu dezvoltarea economica, cu securitatea cetatenilor ?

"(1) Fiecare parte prevede proceduri și sancțiuni penale care să se aplice cel puțin în cazurile de contrafacere intenționată a mărcilor de comerț sau de piraterie care aduce atingere dreptului de autor sau drepturilor conexe la scară comercială (Art.23)"

Clar, fara dubii.

Sanctiuni penale pentru "piraterie", care am vazut mai sus cum e definita.

Pentru ca sintagma "scara comerciala" poate sugera cuiva ca face trimitere doar la cei care "comercializeaza" un asemenea material, adicatele care cer bani pe el, in subsolul paginii este consemnata specificarea :

"Fiecare parte tratează importul sau exportul intenționat al mărfurilor de marcă contrafăcute sau al mărfurilor piratate la scară comercială ca fiind activități ilegale care fac obiectul sancțiunilor penale în temeiul prezentului articol. O parte poate să își respecte obligația cu privire la importul și exportul mărfurile de marcă contrafăcute sau al mărfurilor piratate prevăzând distribuirea, vânzarea sau oferirea spre vânzare a acestor mărfuri la scară comercială ca fiind activități ilegale care fac obiectul sancțiunilor penale."

Specificand in clar ca "distribuirea" este o actiune diferita de "vanzare" si e incriminata la randul ei, se pune capat dubiilor ca doar cei ce obtin bani in urma vanzarii constituie obiectul sanctiunilor penale. In egala masura sunt si cei care impart gratuit aceste materiale altor persoane, chiar daca metrialul cu pricina le apartine in virtutea dreptului de client/cumparator dupa ce au platit pentru el.

"Scara comerciala" se refera la dimensiunile grupului catre care se face cadoul, numarul persoanelor care au acces/primesc materialul respectiv. Care dimensiune nu este statutata niciunde si nici nu poate fi tinuta sub control in vre-un fel de persoana care imparte. Daca fiecare din cei care primesc, impartaseste/ofera cel putin altor doua persoane, reteaua ce se formeaza e putin exponentiala si se duce fromos pe verticala, conform graficului pe care l-am invatat la scoala fara sa platim drept de autor.

Din punctul meu de vedere, ACTA este un document abuziv, impus fortat prin lobby asupra politiciebilor (poate chliar un "lobby" de tip "Severin" :) ) de companii interesate sa'si mentina monopolul distributiei creatiilor artistice in primul rand. Politicienii se pot folosi de aceasta ocazie sa violeze informatii personale si sa poata folosi datele personale intime ale populatiei in scopuri doar de ei stiute.

Si nu in ultimul rand, nu cred ca va avea efectul favorabil companiilor respective chiar daca ar fi adoptat. ;)

Viq.

PS. ByTheWay, daca am folosit denumirea companiei fara sa am aprobarea ei, se pune ?

Utile :

Ce e ACTA !

Iesiri in strada !

Documentul ACTA

Despre dictatura binelui si prostia democratica.

2011-12-11T10:00:00.001+02:00

PDL a renuntat la trei puncte vitale pentru transformarea societatii romanesti din ceea ce e in ceea ce vrem sa fie :
1. Votul uninominal majoritar.
2. Parlament Unicameral.
3. Maxim 300 de parlamentari.
Se speculeaza ca de vina ar fi UDMR.
Si faptul ca guvernarea depinde esential de pan/plezirul acestui mutant socio/separatisto/politic si destul de antiromanesc pe alocuri.
Si ca, desigur, tocmai vine iarna.
Iar cand a fost mic a fost si racit.
A avut galci.

Ne aflam in fata unei cumplite alegeri.
Pe cine sprijinim cu votul la alegerile din 2012 ?
Pe de o parte ai un USL care nu se deosebeste de o ceata de nebuni scapati de la ospiciu decat prin faptul ca nu se osteneste nimeni sa'i bage inapoi unde le e locul, pe de alta un PDL care mimeaza fad ca ar face cate ceva din cele promise electoral dar capoteaza exact in punctele esentiale. Terta alegere, cea a unei noi sperante politice, un Partid al Ingerilor, in trena careia sa ne inghesuim naivi si bucurosi pentru urmatoarele 10/12 luni pana ne dumirim ca lucrurile stau cu totul altfel, inca nu exista si nici nu stim daca va exista prea curand.
Deci ce dracu' alegem ?
Din ce nu e, ce sa fie ?

Prima atitudine, de tip "reactie", este sa'i trimti pe toti la origine si sa le arati tu lor cum nu te mai duci la vot.
Iac'asa ! Sa se invete minte.
Si sa'ti freci mainile de satisfactie cand o sa'i vezi la televizor nemultumiti pe aia de au castigat alegerile cu diferenta de doar doua voturi, in urma unui scor foarte strans : 9 la 7 :roll:
Asa le trebuie.
Sa poarte povara deziluziilor noastre cate zile or avea !
....mama lor de cocosati politici ....

A doua atitudine ar putea fi cea de tip "raspuns". Sa faci pasul inapoi si sa privesti la dezastru, cat de mare e maldarul de moloz, apoi sa evaluezi de unde incepi sa muncesti sa ridici pe locul ala alta coliba.

Aici pare mai greut un pic.
Pentru ca ar trebui sa atenuezi efectul dezastruos al celor mai sus mentionate tampenii pedeliste, sa pilesti bavurile, sa netezesti asperitatile. Cu alte cuvinte sa gasesti niste argumente rationale pentru care atunci cand esti in coma, facut terci de un camion cu sofer beat manga, tot e mai bine decat mort de tot.
Sa recunoastem ca nu e usor.
PDL'ul se alinta ca o cotofana proasta dintr'un targ medieval de provincie, jucandu'se cu usa de la intrare pentru ca scartie misto si rade la zbieretele tale usor onomatopeice. I se pare haios comportamentul tau si ii place cum faci cand te gadila la ghearele prinse'n balamale :D :D :D :D

Iesirea clasica din clinciul asta ramane varianta "raul cel mai mic" pe care vom fi probabil siliti sa'l inghitim. Inca o data.
Chiar daca nu vom avea incotro insa, cred ca trebuie sa privim lucrurile in fata, in toata uraciunea lor.

Este bine sa ramana sistemul de vot asa tampit, stramb, aberant, cum este, daca asta ajuta PDLul sa ia fata USLului ?
Este de preferat o dictatura "luminata" unei democratii schioape si demolatoare ?

"Ce e mai rau?
Sa ajunga niste iresponsabili la putere prin reguli democratice corecte?
Sau sa pervertesti corectitudinea regulilor democratice ca sa-i tii departe?" se intreaba DPA, dupa ce Bleen a reactionat clasic la fenomen.
http://www.blogary.ro/2011/12/pdl-si-votul-uninominal-majoritar/#comment-51708

Cred ca pentru un bine pe termen scurt si foarte scurt, binele nu conteaza cum se obtine. "Scopul scuza mijloacele" daca vrem sa avem totul si acum.
Ceea ce nu ne mai intereseaza este ce urmeaza dupa aceasta scurta perioada de "bine".
Pacat ca nu ne intereseaza. Ar trebui.
Pentru ca urmeaza nu rau, ci foarte rau, cu posibilitatea disparitiei pe lista.

Asa cum orice "dictatura luminoasa" cu cap/veioza, poate face un popor sa traiasca mai bine dar nu'l poate face niciodata sa inteleaga pretul corect al acestui bine, orice alta "scurtatura" sociala va avea efect contrar pe termen lung. Binele de moment va fi samanta autodistrugerii de mai tarziu.
Toti pedagogii invata acest lucru elementar, toti dascalii ar trebui sa'l aplice, toti parintii sa'l inteleaga...
Nu toti o fac.
Si efectul este absolut DE FIECARE DATA, fara exceptie, acelasi : esecul.
Un adult slab, cu mentalitate stramba, rationament incoerent, actiuni penibile. Pentru ca efectiv nu poate face o legatura logica si fireasca intre cauza si efect. Nu are aceasta experienta.

O "dictatura" luminoasa poate aduce un bun nivel de trai fara ca beneficiarii sa inteleaga ce, cat si cum trebuie platit acesta. Poate dezvolta un sistem cultural, de mare cuprindere teoretica, dar complet rupt de practica realitatii, adica niste povesti. Esecul total al indemului permanent si total la munca pentru progresul bla/bla/bla din epoca comunista este dovada cea mai la indemana.
Prin urmare dupa ce i se arde filamentul "luminosului" ramane in urma sa un popor de trogloditi social. Niste destepti plini de o teorie stearpa cu o practica imbecila, ce se diferentiaza de altii asemeni ai altui popor inapoiat prin faptul ca au acces mai facil la unelte ale raului de mai mare cuprindere si efect.

Trebuie sa ne intrebam foarte serios, oare vrem asta ?
Vrem sa construim o societate cocarjata, cu articulatiile economice intepenite, cu organele interne deja batrane si nefunctionale, in care copiii nostri sa traiasca tot mai prost iar nepotii in nici un fel ?

Daca da, atunci cel mai bine e sa vina unul cu ciomagul si sa ne oblige sa facem ce e logic/corect sa facem in concordanta cu legile firii.
Ca o fi un marinar ratacit printre politicieni sau un organism international ce vorbeste fraceza in limba germana, tot aia. Daca noi oricum nu intelegem, nu ne intereseaza, nu ne pasa cine/ce/cum, important e sa ne fie bine.
Cand crapa ei, :roll: ... e, cand crapa ei, crapam si noi si gata.

Daca nu, atunci trebuie sa alegem NOI metoda de lucru, sistemul social, sistemul economic, si celelalte, in conformitate cu cat ne duce bibilica.

Cea mai fireasca teama in acest caz este ca ... nu prea ne duce, aia e.
Ce ne facem fetelor, ca suntem incapabili de a percepe, de a intelege, de a accepta, de a gasi cai de aplicare a unor reguli simple ?
Nu'i bai.
Daca NOI suntem cei ce aleg, nu exista alegere gresita.
Indiferent cum vom alege, aceasta alegere va avea un efect.
Daca ne place efectul, mergem pe poteca asta.
Daca nu ne place, schimbam poteca.
Pentru ca o alegere gresita nu e un esec decat daca te opresti acolo. Altminteri este o lectie de viata si te imbogateste cu experienta.
Deci indiferent cat de buna/proasta e alegerea, ea e benefica atunci cand o facem noi si, pe cat posibil, constient.

Asta cred ca e in linii mari rostul si efectul favorabil al democratiei.

"Ce e mai rau?
Sa ajunga niste iresponsabili la putere prin reguli democratice corecte?
Sau sa pervertesti corectitudinea regulilor democratice ca sa-i tii departe?"
Raspunsul meu este : e mai rau sa pervertesti corectitudinea alegerilor democratice.

Daca in urma lor ajung la putere niste iresponsabili, este lectia de care avem nevoie.
Daca dupa aceasta lectia alegem IAR niste iresponsabili, inseamna ca suntem mai grei de cap si trebuie sa repetam clasa.
Daca nici dupa asta nu luam examenu' sa fugim cu el acasa, repetam din nou.
Eventual pana la sfarsitul timpului.

In vreme ce poate altii construiesc masina respectivului timp cu care poti sa pleci in viitor si sa ramai acolo, altii poate se duc pe planeta aia noua, Earth 2.0, ce tocmai am gasit'o pe tarla....
Noi poate inca repetam bastonase si liniute.
Sau poate nu ;)
Eu as paria ca nu :D

In concluzie, din punctul meu de vedere PDL nu are nici o scuza onesta pentru ca'si bate joc de cele trei puncte de mai sus.
Si sunt gata sa degajez la prima intersectie.
Chiar daca in raport cu drumul actual va fi doar o poteca.

Viq

Radu Moraru vrea sa macine din nou.

2011-11-06T15:15:00.002+02:00

Capii mafiei din Romania au reusit in cei 20 de ani de dupa executarea dictatorului cu palarie sa se aseze pe capul Romaniei precum alienul/caracatita pe capul eroului second hand din filme SF de mana a IIIa.

Nu era suficient sa suga, precum lipitorile,hemoglobina gata muncita dintr'un sistemul sangvin de'a dreptul straveziu. Trebuia sa'i ia personajului compus si vederea. Si auzul.

Sa'l aduca la stadiul de leguma/sursa producatoare. Si atat.

Sa nu cumva sa stie, sa inteleaga, sa gandeasca. Ca... Doamne fereste, ii vine legumii vre'o idee nastrusnica si'i scutura de pe lujer.

De la bun inceput au pus botnita televiziunii nationale, dat fiind ca era singurul canal de comunicare video catre multime. Dar acesta urma sa devina istorie. Era deja tarat, purta anatema Cantarii Multunicului si Irepetabilului, precum si a doamnei saale, Sinistra Chimica.

Pasul urmator, firesc de altfel, a fost crearea de noi canale de televiziune, mai vii, mai elstice, mai atractive, si care sa induca o credibilitate crescuta la nivel de masa. Conform teoriei "de piata" acestea erau inevitabil in propietatea cuiva.

Cat de prost sa fie propietarul incat sa nu foloseasca propria propietate pentru a'si spori propietatile ???

Si asa a aparut subspecia "mogulime", cu manifestari subumane si efecte supraponderale.

Vantu Ovidiu Sorin a aderat la idee pe masura ce i'a simtit aroma damfului plutind in aerul inalt al papusarilor de elita. Ca un lup singuratic, cu oarece pana dreapta/spate, putind a inselatorie de masa si canibalism de grup, s'a apropiat leganandu'se strengareste si s'anfipt in domeniu cu toti coltii care este unul. Unul, da' bun !

Felix Security Voiculescu–Partz in schimb a stiut de la bun inceput ce vrea sa faca. Era la curent cu forta persuasiva pe care o poate avea ocuparea ochilor si urechilor victimei, de pe vremea cand lua lectii de mafiotism in lupta pentru victoria comunismului in lumea toata, Si in asta si in cea de apoi.

Si'a facut o antena. Apoi inca una.

Apoi inca una, pe masura ce credibilitatea scadea, incercand sa compenseze pierderea de calitate'n creier prin cresterea numarului de antene'n cap.

Din fericire oamenii au priceput relativ rapid ca o gramada de rahat miroase la fel ca si un munte din aceeasi materie prima. Cel din urma are doar "avantajul" ca miroase mai puternic.

S'au pompat in aceste "investitii" cheltuieli uriase. Canalele consuma inca enorm, in mod normal ar fi imposibil de sustinut financiar. Si totusi functioneaza.

Functioneaza pentru ca pierderile directe au fost compensate prin castiguri de grad secund. Cu ajutorul lor s'au spart vase sangvine suplimentare prin care hemoragia statului a fost dirijata catre propietarii respectivelor afaceri.

De relativ putina vreme insa statul a inceput sa lucreze la inchiderea sectiunilor afectate de coltii lipitorilor.

Procesul de insanatosire, extrem de lent de altfel, pune in pericol nu doar existenta acestor canale antinationale la nivel national ci insasi existenta respectivelor lipitori.

In acest context vocea rebela a lui Radu Moraru, emisiunile "Nasului", nerespectand regula mafiota cvasigeneralizata a celorlalte trusturi, era nu doar singulara ci si extrem de credibila. Un pericol dublu pentru acestea.

Intr'o maniera de o subtilitate remarcabila, Radu Moraru a fost nu doar inlaturat din emisiune. A fost DEPOSEDAT de emisiune, aceasta preluand practic o mare parte din audienta, a fost scos si din viata publica si adus la stadiul de nimeni.

Atunci cand Radu a realizat toate acestea, era deja prea tarziu.

Acum este unul dintre noi.

Dar din fericire nu e unul oarecare.

Este unul care a simtit pe propria'i piele cum aceasta hoarda de hoti, bine organizati de altfel, i'au luat practic tot. I'au sterpelit ... constructia lui media, "imaginea", daca ne putem imagina asa ceva ???!!!

Au incercat de fapt sa'i ia palaria spre a se impopotona cu ea si a deturna telespectatorii care au incredere in Radu spre scopurile lor mizere. I'au furat acestuia mecanismul de facut galagie pentru ca pe el il asculta lumea. Si'l crede.

Pe Badea il mai asculta numai pacientii de la spitalul 9. Si aia saracii, numai dupa ce's imbracati frumos, in halat cu catarame la doua randuri. Unora li se mai pune si cate o bila intre falci sa nu se muste de nas cand incepe zgubilitucul cu spagatul intelectual.

Iar lui Radu i'au taiat si posibilitatea de a se adresa oamenilor.

Pentru ca din punctul lor de vedere este un pericol.

Ok.

Cu atat mai mult, din punctul nostru de vedere, Radu Moraru este un om de incredere.

Proiectul la care el s'a gandit in extremis, de a crea un post de televiziune de la zero cu sprijinul oamenilor simpli care vor corectitudine in media, este un examen teribil pentru societatea romaneasca. Daca picam acest examen, nu se intampla nimic notabil. Lucrurile raman tot cum sunt, societatea ramane sa se scalde in doua ape, una calduta, alta lesioasa, cu urmari stabilite prin voia Domnului si poate cu mai mult sau mai putin noroc, in functie de .... cum si cat ploua duminica.

Dar daca insa acest examen este luat, aceasta marcheaza o cotitura radicala in massmedia.

Nasterea unui asemnenea post de televiziune, cu larga deschidere catre omul simplu, cu aplecare onesta catre problemele LUI spre a ajuta la rezolvarea LOR, si nu pentru a i le crea, asa cum fac acum producatorii de zgomote pe moneda/ora, este o sansa ce nu ar trebui ratata.

Iar de aici, urmari favorabile aproape sigure in cresterea calitatii politicii, a actului juridic, adminitativ si cine mai stie cate alte directii si compartimente ale societatii.

Poate cel mai important aspect va fi efectul de crestere a calitatii electoratului. O expunere mai clara, mai simpla si mai ales mai aproape de realitate a ceea ce se intampla in Romania si in lume va fi de mare ajutor tuturor celor care vor sa'si traiasca viata mai bine si mai corect.

Urez din toata inima succes domnului Radu Moraru si echipei sale in acest proiect, si mie deopotriva pentru ca's hotarat sa raspund la chemarea dumisale si sa particip cat pot si ma tin curelele. Cred ca va/vom reusi !!!

Sa fie'ntr'un ceas bun !

Viq

Eurocriza. 1. Cum a inceput.

2011-11-03T12:58:00.002+02:00

Un clip scurt.
Scurt rau, ca nu'l pot tine pe tabla mai mult de cateva zile.

Viq

Hotarul si bariera, munca si mitraliera.

2011-08-01T10:00:00.001+03:00

Tanti Motto

* Vecine, poti sa'mi imprumuti si mie masina de tuns iarba maine ?

* Oh, vecine, imi pare teribil de rau dar nu pot.

* Aha. :roll: De ce ?

* Maine cursele de pe Heathrow pentru Europa de vest s'ar putea sa aiba intarziere.

* Aha ! Pai si ce legatura are asta ? Nu inteleg motivul.

* Pai legatura n'are, dar daca nu vreau sa'ti imprumut masina, pentru mine orice motiv e bun.

Pe toate tabloidele, a tronat mutra demonica ranjinda a macelarului norvegian.

Da.

La prima vedere se pare ca eea ce el a vrut sa obtina, obtine. A luat in calcul reactia presei, a internetului, a televiziunilor, a unor politicieni si ramane sa o vedem si pe cea a acolitilor sai. Pana una'alta, e mediatizat. E un decelebrat celebru.

Si daca el a folosit pretextul invaziei, cata frunza cata iarba, a religiei cu barba, ar fi impotriva firii sa nu se gaseasca alt tembel violent care sa'l ia pe nebunul norvegian drept pretext si model.

Lumea'i plina de descreierati care asteapta o asemenea ocazie lugubra precum terenul arid ploaia torentiala.

A postat pe net indreptarul ideologic pentru scrantiti : "De ce sa'i batem mamei cuie'n cap" explicand atrocitatile conform anecdotei cu masina de tuns iarba. Va reveni probabil cu urmarea scrisa la loc racoros "Vol II. Cum sa punem in practica volumul I fara sa ne zdrobim degetele".

Norvegienii trebuiau scapati pasa'mi'te de pericolul reprezentat de subcultura musulmana. El a facut ce a putut, cu modestele'i puscoace. A reusit sa scape de pericolul asta aproape 100 de compatrioti. Nefericitii respectivi tocati pe insula dupa reteta video a lui Arnold din "Comando", nu vor mai fi agresati de musulmani in veacul vecilor. Amin !

E cat se poate de limpede ca individul e defect.

Avea chef de celebritate. Voia recunoastere si apreciere, dorinte de altfel naturale, dar care in lipsa saparii profunde in constiinta individuala a valorilor umane elementare, printre care respectul pentru viata este vital, s'a materializat in forma horror.

Atasamentul fata de viata ca valoare nu se face din carti sau din filme. Acolo eventual are loc o cizelare, o completare. Asta nu se invata teoretic. Numai viata reala, relatiile directe cu alte persoane te sensibilizeaza asupra valorii vietii celui de langa tine, care este cuantificata emotional fara macar ca tu sa'ti propui asta. Simti mai mult teoretic mahnirea ca Amii Winehouse s'a prapadit si nu simti mai nimic privind moartea sutelor de copii flamanzi din Kenia despre care nici nu stii mare lucru. Decesul unui coleg de munca insa te afecteaza mai substantial de incepi sa filosofezi instant la nemurirea sufletului, iar al unei persoane cu care relationezi zilnic te poate darama psihologic pentru o lunga perioada de vreme.

Cand relatiile cu cei din jur nu sunt reale si palpabile, nu participi la actiuni reale comune, nu esti animal suficient de social, emotiile celorlalti trec pe langa tine, iar propriile tale trairi emotionale nu'i mai implica si pe ceilalti din jur.

Pe un asemenea teren orice "ideologie" care lui i se poate parea logica, se poate manifesta cumplit din punctul de vedere al unui om normal.

Ca in "formarea" unui asemenea individ, un rol urias l'a avut familia ce s'ar fi dovedit vitala prin simpla ei existenta asezata si cuminte, alt rol l'a avut sistemul educational (intra/ si extra/scolar), precum si inlocuirea vietii reale cu navigarea pe internet, nu cred ca sunt lucruri greu de observat fara sa fii psiholog. E suficient sa fii parinte.

Cand ai probleme de genul asta la scufie, pentru ucis oameni orice motiv iti trasneste este suficient de bun.

Aici nu e vorba de o iesire de moment.

O "iesire" poate fi la Cucuietii Din Deal, pe motivul e ca te'ai uitat chioras la mandra sau ai injurat de mama. Gheorghe nu are pistol da' are furca. Orizontul lui educational si actional nu se intinde pe mai mult de doua/trei persoane de prin jurul mesei de lemn din scunda taverna mohorata, unde patrunde damful de prin canalizare.

Din punct de vedere al principiului, nu e mare diferenta. Tot probleme'ntre urechi.

Difera insa premeditarea si scara la care actiunea are loc.

Iata de ce consider ca lecturarea respectivelor "capodopere" este de resortul psihologilor.

Produsul unei minti bolnave nu are relevanta rationala din nici un punct de vedere. A'i da conotatie politica, a'i face legatura cu vre'o ideologie sau cu multiculturalismul, nationalismul si alte teorii mai mult sau mai ptuin elaborate,cred ca este o prostie.

In realitate vorbim de pretexte intr'un caz clar de psihopatologie medicala.

Atata vreme cat e un caz izolat, ramane .... un caz izolat. Si dupa cum stie toata lumea nu a fost vreodata un caz mai izolat decat al individului.

Problema se poate naste ACUM !

In lipsa nebunului de pe scena, dar prin preluarea temei si impodobirea ei cu tot felul de speculatii si conotatii mai mult sau mai putin argumentate dar toate intr'o convergenta nefericita, spre a naste un filon ideologic in jurul caruia sa se adune nebunii de respectiva categorie.

Dementul nu este singur pe lume asa cum bine stim. Atrocele eveniment nu este nici el singular cum iar stim la fel de bine.

Ba chiar este foarte posibil ca acest gen de nenorociri sa devina tot mai dese. Pentru ca asistam, totusi la o "ciocnire" a civilizatiilor fara precedent in istorie.

Dupa parerea mea problema este mai profunda si destul de greu de tinut sub control.

Avem pe de o parte aceasta optiune, a "multiculturalismului", simbioza si impletire a zestrei ancestrale a popoarelor ce au fost dintotdeauna separate din toate punctele de vedere. Si evident ca asta nu e deloc simplu. Este un proces extrem de greoi si care cere o durata destul de mare de timp pentru a putea duce la ceva functional.

Pe de alta parte avem optiunea pastrarii identitatiilor nationale cu toate detaliile aferente, ca si pana acum.

Privind la cele doua variante de pe palierul post'secol XX, prima optiune pare evident necesara iar cea de'a doua complet retrograda.

Omenirea formeaza deja un tot unitar din ce in ce mai omogen, aproape in mod natural, fara sa fie nevoie de o ideologie pentru asta. Practic este o etapa fireasca in succesiunea evolutiei civilizatiei umane. Pentru ca, iata, ni se pare firesc sa vorbim tot mai des despre "o" civilizatie umana nu despre mai multe.

Din punctul meu de vedere insa putem vorbi de multiculturalism daca apropierea civilizatiilor purtatoare se face "cu acordul ambelor parti", ba chiar din dorinta lor de a'si impartasi valorile. Atata vreme cat nu exista o forta de alta natura care sa oblige mixarea respectivelor culturi.

De buna seama cresterea demografica actuala in contrapartida cu limitarea tot mai radicala a resurselor de care planeta dispune, e de natura sa puna omenirea in fata unor probleme de dimensiuni fara precedent in istoria sa.

Rezolvarea acestor probleme va avea solutii diferite in functie de cum va arata civilizatia globala la momentul T'zero.

O singura "natiune" globala va avea un fel radical diferit de abordare fata de situatia in care natiunile vor fi in continuare separate din mai toate punctele de vedere.

In cazul din urma exista practic o singura solutie viabila pe care mama natura o aplica de la inceputul lumii : lupta pentru existenta. In cea mai violenta forma a sa de la inceputul istoriei omenirii.

Singura varianta in care solutia ar putea fi gasita pe cale pasnica este succesul acestei impletiri economico'culturale sub o unica umbrela.

Prin urmare parerea mea este ca globalizarea, fara a fi singura varianta de supravietuire a speciei umane, ar fi totusi parca mai "umana" decat selectia naturala la nivel de natii. Nici nu sunt sigur ca e cea de preferat. Nu stiu. Poate da, poate nu.

Oricum, daca optam pentru varianta de a forma aceasta comunitate globala, nu ne putem astepta ca procesul sa mearga uns si fara zgaltaituri.

Cred asta plecand de la presupunerea ca :

1.Omul e animal social.

Social, da. Dar nu e nici planta nici mineral social. E animal, forma de viata ce respecta regulile elementare ce l'au ridicat pe o treapta superioara celorlalte doua.

Omul se aduna dar se si confrunta cu cine apuca, inclusiv cu sine.

Evolueaza la "liber/impuse", incepand cu regula (inca in vigoare) ca nu se inmulteste prin diviziune sau butasi ci ii e necesar pentru a finaliza multiplicarea un(o) partener(a). Cei doi sunt suficient de diferiti din diverse puncte de vedere cat sa argumenteze artistic ce spune John Gray intr'una din cartile sale.

http://www.scribd.com/doc/22698305/14710251-John-Gray-Barbatii-Sunt-de-Pe-Marte-Femeile-Sunt-de-Pe-Venus

(Daca ati ratat cartea pana acum, va sfatuiesc sa nu o ratati in continuare ca face bine la ficati pentru orice familist).

Cu alte cuvinte, pentru a evolua, omul are nevoie de diversitate si de confruntare permanenta.

La nivel de grup/haita/trib/popor diferentierea se nuanteaza "... Dupa chica sau chelie/Dupa slujba sau simbrie..." creandu'se clase sociale (intelectuale, profesionale samd).

Cel mai afurisit criteriu de diferentiere a fost din cele mai vechi timpuri,inca inainte de descoperirea omului de catre om (ca sa citez din C. Udrea si sa'ntind o plasa pentru fluturi), numarul de graunte din sacul din camara, actualmente numarul de camari sau numarul de roate la trotinetele de firma.

Tendinta naturala nu e doar sa faci avere.

E musai sa faci mai multa avere decat Gheorghe de peste drum sau decat Vasile de peste gard. Daca esti mai destoinic decat 'mnealor, prin inteligenta si harnicie, prin curaj si perseverenta. Daca nu, prin fraiereala si hotie, politica si talharie.

Zis si facut.

Concurenta bine infipta in instinctele noastre naste competitia de ne face sa ne alergam ma tare ca Banel si cu tot atata succes ca si el la finalizare. Dar provocam totusi miscarea intregului musuroi spre noi orizonturi de civilizatie si prosperitate, ... bla'bla'bla, stiti voi cum vine paradisul pe Pamant.

Pana aici toate bune.

2. O alta regula universala a lu' tata Universu' spune ca viata incearca omnidirectional toate variantele la dispozitie si se dezvolta unidirectional pe cea mai favorabila dintre ele. Astfel ca suntem deopotriva rezultat al confruntarii dar si simbiozei noastre cu ceea ce ne inconjoara. Nu e o intamplare ca suntem forme de viata bazate pe carbon si nici ca avem aceeasi proportie de apa in tesuturi precum mama Terra. Este rezultatul unei adaptari la respectivele conditii.

Deunazi intr'un documentar BBC, un nene stiintolog m'a facut sa ma rad oleaca pe cand spunea cat de norocosi suntem ca am nimerit sa traim pe Pamant, care e exact la distanta potrivita de Soare cat nici sa nu inghetam si nici sa ne prajim. Ca si cum fiinta umana, forma de viata in care ne'am materializat s'ar fi format undeva aiurea, complet independent de conditiile oferite de planeta 'mama.

Conform acestei reguli si tendintele privind competitia sociala si limitele pana la care diferentele dintre clase se pot duce, sunt nelimitate initial. Se autolimiteaza printr'un proces violent si de scurta durata, ca un mic cutremur social, in care tensiunile acumulate in timp provoaca reglarea fortata a situatiei.

Sunt momentele cand saracii sunt peste poate de saraci si'si termina de ros unghiile, iar bogatii crapa de grasi de le iese buricu' la'naintare ca mingea la centrul terenului pentru Banelul de mai sus, moment istoric si isteric in care se lasa cu cafteala. Prapastia sociala anterioara se astupa cu cadavre, bogatia se imparte cinstit si tovaraseste la toata lumea, toata lumea'i fericita si cu lacrimi pe obraz, dupa care procesul diferentierii reincepe.

Astfel, o societate are periodic "reglari de conturi" mai dese si mai cuminti sau mai rare si violente dupa cum i'e felul. Aceasta oscilanta se inscrie pe o purtatoare ascendenta ce se materializeaza la macroscara temporala prin trecerea treptata la nivele superioare de civilizatie si cultura. E bine de retinut aspectul ca in acest proces nu putem rupe cultura de baza sa economica asa cum nu putem rupe capul de trunchiul purtator. Adica putem, dar nu mai face doua parale, ceea ce nu'i frumos.

Dezvoltarea economica a unei societati moderne, care are in vedere eliminarea tensiunilor respective prin reducerea decalajelor in nivelul de trai duce inevitabil la beneficii crescande pentru membrii ei, care odata cu cresterea nivelului de trai pe vatrai se intaresc ca molustele si'si pierd treptat motivatia actiunii prin fumurile betiilor.

La nivel de grup limitat, natiune oarecum inchisa, cu hotare, limba proprie, moneda proprie, legi economice si sociale ale ei si personale, scaderea volumului si a calitatii muncii duce automat la scaderea productiei si la golirea sacului pentru beneficii, ca un feedback natural si sanatos. Oamenii tre' sa se apuce de manuta si sa se duca iar pe plantatie sa scoata banul. Acolo unde feedbackul este ignorat, acolo unde clasa muncitoare se deda la scandal iar cea politica la minciuna, furat si dat pomana de unde nu e, societatea respectiva se cam duce la dracu, cu tot cu poporul sau intrinSEC, precum.... nu dau exemple ca nu'i frumos.

Fin. Konec.

Alte popoare care nu fac asa prostii, care continua sa munceasca si sa adopte un regim de viata sanatos, rezista si urca mai departe pe spirala civilizatiei, ele constituind de fapt ACEA varianta viabila dintre cele multe incercate de omenire in ansamblu.

Ok. Simplu ca la gradinita.

Dar nu pentru toata lumea.

AICI si ACUM (termeni totusi relativi dpdv spatiali si temporali) o mana criminala a dat cu piciorul acestor principii elementare si de ceva decenii, ce or fi secole, ca nu le'am numarat, a bagat batu'n roata sistemului de feedback.

Aici este momentul in care intra in scena emigratia, muslamismul si cafteala.

Societatea partial capitalista, cu economie de piata functionala tocmai ce se joaca de'a colapsul. Pentru cel mai comunist motiv din lume : datul de pomana si prin asta demotivarea masiva si scaderea calitatii membrilor societatii sale din mai toate punctele de vedere. Inclusiv fizic si psihic.

Ce s'a intamplat ?

De ce feedbackul nu a functionat ?

Pentru ca politicienii i'au rupt picioarele si l'au bagat in sac.

Intr'o maniera foarte simpla.

Atunci cand membrii propriei societati s'au puturosit, au luat sange emigrant proaspat si flamand de la cantina saracilor de dincolo de frontiere si l'au pompat in sistem. Societatea nu a regresat in asemenea conditii, trezind cu dusul rece al lipsurilor cetatenii mahmuri, ci dimpotriva, nivelul de trai a crescut si mai mult.

URAaaa !

Si'au zis dumnealor.

Insa efectul pervers al beneficiilor fara munca a dus, cum era si normal, la un grad si mai inalt de lancezeala. In primul rand pentru autohtoni.

La o degradare si mai accentuata a fortei de munca locale care actualmente efectiv nu mai poate face fata concurentei fortei de munca a emigrantilor. Bastinasii cer la modul cel mai ferm ca statul sa intervina si sa ia locurile de munca de la emigrantii ce trag ca tembelii ore duble la jumatate de pret de plata si sa le dea lor pentru o munca mai proasta, mai scurta si platita de trei ori mai mult.

"British jobs for british workers !" striga Daily Express expres pentru pronationalistii cu creierul cat o nuca. Seaca.

Pentru ca "british jobs" sunt NU. Nici afaceri, nici patroni, ce sa mai zicem de muncitori ??

Una din fabricile furnizoare Tesco a fost luata la 13'14 acum vre'o jumatate de an ca discrimineaza muncitorii britanici. Una din conditiile de angajare fiind sa stii limba .... poloneza !!!

Pentru ca patronul polonez avea staff polonez care facea instruirea de protectia muncii in poloneza.

Oricum probabil muncitorii britanici ar fi cazut la testul de rezistenta la stress, la durata sau la plata.

Si nu e vorba doar de sectorul privat.

Sistemul de sanatate e full. Spitalele britanice sunt pline de medici si personal medical mediu de toate natiile, mai putin din britanici. Clinicele, cabinetele particulare asisderea. Ca sa nu mai vorbesc de "casele rezidentiale" pentru batrani.

Economia nu poate functiona in afara criteriilor de eficienta.

Firmele sunt private, ii doare'n articulatia brat/antebrat pe patronii respectivi ca cetatenii bastinasi injura pe Eastern Avenue.

Ba mai mult, politicienii STIU cum sta treaba si in ciuda promisiunilor (de regula electorale) ca vor face si vor drege cu emigratia, nu pot si poate nici nu vor sa intervina brutal in problema.

Nu pot pentru ca lobbyul economic este puternic si favorabil fortei de munca ieftine indiferent ca e autohtona, din Pakistan sau de pe Marte si nu vor probabil pentru ca inteleg ca in momentul in care ar face asta au doua variante :

A. Sa duca o campanie intensa cu proprii cetateni (tocmai cei care's cu scandalul) ca acestia sa'si revizuiasca radical stilul de viata, sa fie mai competitivi, mai economi, mai daruiti profesiei, sa bea mai putin, sa munceasca mai mult, sa se multumeasca cu mai putini bani. Or asta este opusul a ceea ce vor respectivii.

Stop Joc. Drum infundat.

B. Sa lase economia sa o ia la vale lipsind'o de forta de munca ieftina sperand ca rezultatul sa duca la constientizarea compatriotilor ca daca vor locuri de munca trebuie sa fie dispusi sa munceasca in ele. Pe bani putini. Ceea ce e tot la antipodul a ceea ce vor acestiea. Tot drum infundat.

Si iata'ne ajunsi cu Chiu si fratele sau Vai (Steve) la problema careia incerc sa'i gasesc o explicatie : ciocnirea "culturilor" care este mai degraba "ciocnirea civilizatiilor". (Tot Toffler saracu' !)

Care din motivele aratate mai sus eu consider ca are radacina in economic.

In concluzie, am parerea ca emigratia a devenit pe tacute si nesimtite vitala pentru mentinerea functionarii natiunilor care au apelat la ea.

Emigratia a adus cu dansa emigrantii, sa nu se plictiseasca singura, care nu au venit nici ei cu mana goala, ca nu'i frumos. Si'au adus fratii si surorile, cumnatii si verisoarele, hotii si "mafihotii", dar mai cu seama obiceiurile primitive si un sac cu pretentii de neam prost.

Da, le putem include la "cultura" daca vreti.

Care poate la fel de bine sa fie "subcultura", "incultura" si pe alocuri chiar "Coprocultura".

Personal am fost surprins sa aflu ca in India e un numar insemnat de sinucideri ale tinerilor adolescenti (ca la varsta aia nu gandesti cu capul de pe umeri si renunti mai usor la el) pentru ca le este interzisa casatoria din motive de provenienta nativa. Castele inca sunt dur respectate.

Prin urmare, sa tragem linie si sa adunam degetele de la maini cu cele de la picioare. Ce avem aici si acum ?

Avem bastinasii cu traditiile si cultura aferenta, cu limba si legile lor, aflati la ei acasa, dar a caror nivel de trai (ca sa nu zic chiar existenta economica) depinde vital de emigranti. Au drepturi clare, o cultura umanista si nivel intelectual superior dar nu sunt in stare sa manance dintr'o strachina goala si fara furculita de import.

Avem pe de alta parte comunitati tot mai insemnate de emigranti care daca initial au venit ca milogii si nu ridicau vocea sa scoata un diftong, dupa cateva decade in care au populat zone intregi cu "de'ai lor" incep sa ceara, violent chiar (violenta fiind si ea una din caracteristicile unei culturi ceva mai primitive) drepturi considerate inacceptabile pentru bastinasi.

Atunci cand ies la o demonstratie pe strada unde se lasa cu strigaturi, mai treaca 'mearga. Dar cand impun regulile LOR de comportament pe aceeasi strada din pozitia de locuitor al respectivei, cand invata copii sa respinga valorile traditionale ale tarii respective din pozitia de educatori platiti de la stat... samd, lucrurile nu mai sunt in limitele normalitatii.

De cautat vinovatul acum e nu doar tardiv dar si neconstructiv. Pana il depistezi si personalizezi, arde tot.

Ce e de facut ?

Dupa parerea mea un prim pas poate fi cel facut de Spania privind restrictia strainilor pe piata muncii.

Este dupa parerea mea o tentativa "in extremis" de a'si ajuta (nu "proteja") proprii cetateni sa constientizeze situatia reala in care se afla in primul rand dpdv economic.

Adevarat este, aici te lovesti de Uniunea Europeana. Daca libera circulatie a fortei de munca se suspenda despre ce Uniune mai poate fi vorba ?

E de discutat fara indoiala, dar daca spaniolii se trezesc din amorteala si incep sa'si reconsidere atitudinea fata de munca, daca reconstruiesc relatia ei fireasca cu nivelul de trai, liberalizarea pe piata muncii nu va mai fi pentru ei o problema atat de grava.

Patronii nu vor mai avea motiv viabil sa angajeze un emigrant in locul unui localnic daca va obtine aceeasi calitate a muncii la acelasi pret. Dimpotriva, fie si macar din cauza limbii sau a reminiscentei nationaliste va prefera localnicul.

Da, e adevarat ca stranierii vor scadea stacheta platii cumplit in raport cu dorintele spaniolilor, dar asta va face de fapt sa functioneze celebrul "brat invizibil" al lui Friedmann in eficientizarea economica.

Daca muncitorii spanioli nu vor intelege asta, atunci masura va actiona alta parghie : economia va fi tot mai neperformanta. Salariile prea mari cu munca prea putina sau/si prea proasta va face produsele spaniole neperformante pe piata. Si dca nici atunci nu vor schimba ce trebuie in atitudine, nu vor putea iesi din impas decat (re)deschizand usa fortei de munca straine, recunoscandu'se depasiti si invinsi.

In concluzie, parerea mea este ca :

1. Incidentele ce pot apare intre comunitatile de emigranti si localnici indiferent unde pe glob, pot fi interpretate la suprafata ca avand aspect cultural dar in adancime au cauze economice. Daca toata lumea'i multumita, nimeni nu se leaga de religia sau straiele celuilalt. Daca lumea'i tensionata, unii vor sa schimbe legile statului gazda impotriva dorintei poporului bastinas, ceilalti vor sa'i spanzure de limba in ciuda beneficiilor ce le au de pe urma lor.

Practic incidentele cu nebuni criminali sunt aceleasi SI IN LIPSA EMIGRANTILOR, doar ca in cazul respectiv nu se poate invoca pretextul cu pricina.

2. Invocarea acestor pretexte se va rari cu timpul si mixtura civilizatiilor va accepta diversitatea ca un fapt dat. Integrarea populatiei de culoare este dovada ca procesul este nu doar posibil ci chiar probabil.

3. Globalizarea va avea loc mai devreme sau mai tarziu.

Daca nu acum, alternativa pastrarii identitatii nationale si culturale a popoarelor se va finaliza cel mai probabil cu conflicte armate la dimensiunea tehnologiei contemporane, din motive naturale. Vezi demografia, resursele de materii prime si energie.

In acest caz va fi cel mai probabil o globalizare post'conflict.

4. Nicaieri in lume si niciodata in timp castigul fara munca nu a produs nimic bun.

In schimb, intotdeauna si peste tot a dus la dezastre. Colapsul fiecarui imperiu luat la mana va arata probabil aceeasi poveste trasa la xerox. Dar cum stim deja, ... "Istoria ne invata ca oamenii nu invata nimic din istorie"

Si in fine,

5. Locul episodului "Macelul din insula" este la punctul 2, dezvoltarea oricarei pseudo'ideologii cu tenta politica pe subiect este o eroare, iar site'ul cu "Her Kampf"ul nebunului ar trebui monitorizat. Cine si de unde intra, cine il descarca, cine il promoveaza si il reproduce ... samd.

Pentru ca "serviciile" sa aiba in baza de date ceva mai multe informatii despre alti dezaxati si pentru a preintampina eventuale urmari. Ca emigranti sunt, insule asisderea, nebuni... cata frunza si iarba... numa ca nu'i stim, ca pe dinafara arata a oameni.

Viq

PS.

Probabil pentru multi prieteni nu sunt lucruri noi.

Pare ca va propun sa descoperiti ca apa'i uda.

In realitate propun reintoarcerea la legile de baza, cele simple dar de neincalcat.

Nu necunoasterea lor ne taie aripile ci nerespectarea lor.

12 march 2011, 11:17 AM GMT, Miyagi prefecture, Japan

2011-03-13T13:17:00.003+02:00

La scuturarea mai serioasa un pic a pamantului de plosnitele ce l-am napadit, Japonia va avea de suferit cum nu a mai suferit probabil de la a doua cearta mondiala.
Niponii nu sunt niste iresponsabili. Nicidecum.
In ciuda violentei cutremurului nici o singura cladire majora nu s-a prabusit in Japonia.
Din pacate insa ravagiile campiei de apa, parca copie fidela a unor scene din filmul "2012", se pare ca au fost mult subestimate.

Erau pregatiti pentru efectele clasice ale unui cutremur, de a limita/elimina prabusirea cladirilor si antrenarea populatiei pentru acest tip de pericol. Dar nu pentru potop.

Dintr-o localitate cu 17.000 de locuitori 10.000 sunt lipsa la apel.
Cu localitate cu tot.

Daca nenorocirea s-ar opri aici, ar fi deja una dintre cele mai mari catastrofe din istoria Japoniei.
Daca centralele nucleare nu vor fi tinute sub control poate fi mai rau.
Dumenzeu sa ajute poporul ala.

Dar Dumnezeu e sus si ocupat.
Apa la doi pasi. Furioasa.

Cum se va reface economia japoneza dupa aceasta teribila experienta, cum se va mobiliza poporul respectiv, ce influenta va avea evenimentul in economia globala.... sunt intrebari la care multi personi mai priceputi sau mai putin vor gasi degraba raspunsuri.

Cum ar fi supravietuit Romania dupa o catastrofa de aceasta amploare mi-e teama sa incerc a-mi imagina.

Viq

Buna ziua, 2011 !

2011-01-02T13:14:00.003+02:00

Dupa o hibernare de mos mormaitor, mai sterg oleaca praful de pe cele bibilouri.
Inclusiv de pe pestele de sticla de pe televizor :D :D :D

Ocupat foarte cu multe din cele fosnaitoare ale padurii gasesc, peste an, ca e bine totdeauna sa ai si o scorbura a ta.

So,
La Multi Ani 2011 !

Viq

Masterat în "Pază de noapte"

2010-01-06T11:35:00.006+02:00

"...presedintele Federatiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu......, sustine ca "masurile Guvernului nu fac nimic altceva decat sa diminueze personalul", iar "prin legea salarizaii ne pierdem toate drepturile castigate din '90 pana acum..."

"...Sindicalistii sunt decisi sa nu accepte ordonanta ce prevede reducerea cu 15.000 a numarului de cadre didactice in 2010 si ameninta ca vor ataca actul normativ la Curtea Constitutionala,.."
(din articol)
"loc de munca (Marţi, 5 ianuarie 2010, 15:28) studentii ultimu an ce fac [anonim]

sa inteleg ca am facut facultatea degeaba si nici nu o sa se mai scoata posturi de profesori anul acest..."(comentariu la articol)
".Concluzia ar fi una singura: in Romania zilelor noastre trebuie sa ai mult noroc aproape in toate domeniile pentru a-ti gasi un loc de munca onorabil si corespunzator calificarii tale". (concluzia unui prieten)

La ce e bun învăţământul ?

Ei, iaca !
Păi cum la ce e bun ?
La.... asta....
..... la .... să fii mai deştept !
Corect.
Şi aici pare că problema înţelegerii rolului învăţământului e rezolvată.

A învăţa este necesar pentru a fi deştept aşa cum a păşi este necesar pentru a merge !
Chestia e că în lungul drum al generaţiei noastre de-a lungul comunismului şi de-a latul tutelării dirijiste, acest răspuns a căpătat notă de finalitate.
Nu mai există răspunsuri ulterioare pentru că nu ne-am mai pus întrebări ulterioare.
UNDE mergem ????
DE CE să mergem acolo ????
Asta nu era treaba noastră. Exista nenea Statu Palmă Papă Tot, care avea grijă de noi. Tot ce trebuia să fim în stare să facem, era să mergem.

Atunci, tot ce aveai de făcut era să înveţi. Nu conta ce. Orice. Dacă se nimerea să-ţi şi placă, foarte bine. Dacă nu, aia era.
Şcoală primară, apoi profesională şi apoi în construcţii. Pentru construirea SSMD.

Sau, dacă aveai capul mai barosan, făceai şi un liceu ... şi o facultate şi apoi .... în construcţii.
Şef de echipă la ăi de construiau SSMD.

Dacă aveai căpăţână barosană şi ereai şi cuminte şi silitor, mai făceai neşte postuinversitare şi apoi.... în construcţii. Treceai la "construirea omului nou".
Ăla care să se potrivească cu SSMD :D

Din momentul în care intrai la şcoală, gata. Grija a ce vei face în viaţă nu mai era treaba ta.
Este una din cele mai grele traume pe care regimul le-a provocat întregii populaţii.
Uciderea viitorului propriu. Distrugerea sistematică a voinţei şi capacităţii oamenilor de a-şi stabili propriile obiective.
Epoca respectivă a construit un mutant de societate incapabil de adaptare. Motiv pentru care a şi sucombat.

Aşa că poate e timpul să încercăm a înţelege că epoca aia să fârşi.
Gata. O puşcarăm şi muri.
Şi poate că e timpul să punem întrebarea ulterioară : DE CE adicătele să fim deştepţi ?

Pentru că în lumea normală a fi deştept şi atât, e echivalent cu a fi prost.
Nu-i glumă !
Şocul loviturii ce care realitatea i-a lovit pe toţi cei obişnuiţi cu vechiul concept a fost atât de puternic încât unii nu s-au dezmeticit nici în ziua de azi. Şi au trecut 20 de ani !!!!
A deţine informaţia nu mai înseamnă nimic. Avantaj zero.
A FACE ceva în societate înseamnă totul. Avantaj maxim.
Acţiunea concretă este singura care poate schimba ceva.
Acţiunea poate fi eficace sau nu.
Acţiunea poate fi eficace şi eficientă, sau nu.
Chestia e că un om instruit poate face acţiuni eficace şi eficiente cu mai multă uşurinţă decât unul neinstruit.
Şi abia aici îşi găseşte sens instruirea.
Învăţământul ca MIJLOC de atingere a unui obiectiv, nu ca obiectiv în sine. Ca pârghie de realizare a unui scop, nu ca scop final.
Pentru că în afirmaţia subliniată cuvântul cheie nu e instruit, ci POATE.
Un om instruit POATE face acţiuni eficiente.
Dar la fel de bine poate să NU le facă, rezultatul fiind în acest caz absolut identic cu cel produs de un scaun sau o vază de flori. Goală.

În mod normal instruirea ar trebui să vizeze deci deopotrivă şi acumularea de informaţii şi dezvoltarea abilităţilor, dar mai cu seamă dezvoltarea personalităţii independente şi spiritului de iniţiativă. Inteligenţa academică măsurabilă deja cu celebrul IQ păleşte în faţa "inteligenţei emoţionale".

Prin urmare, faptul că tinerii care ies pe porţile instituţiilor de învăţământ precum carnea tocată din celebrul film "The Wall" al lui Pink Floyd, incapabili să-şi găsească un loc de muncă sunt rebutul sistemului educaţional, nu al economiei. Un sistem educaţional în care ŞI familia are un rol major.
A te revolta ca părinte pentru incapacitatea de adaptare a progeniturii este un autoblam.
A te revolta ca dascăl pentru aceeaşi chestie este un autoblam cu diplomă.

Sistemul economic are nevoie de capacităţi care să-l facă să funcţioneze şi nu invers. Nu absolvenţii au nevoie de un sistem economic care să-i absoarbă !!! Ei sunt cei ce trebuie să-l construiască !
Sistemul economic e cel ce are nevoie de un învăţământ croit pe caracteristicle lui, care să formeze indivizi capabili de a iniţia afaceri, de a construi firme, de a născoci sisteme, principii, poate complet neconvenţionale.
Nu sistemul de învăţământ e cel care are nevoie de o economie care să corespundă programei curriculare, ci economia are nevoie de specialişti capabili să o facă performantă !!!

Iar în momentul în care avem absolvenţi de instituţii superioare de învăţământ angajaţi drept paznici, avem în faţă nivelul real de performanţă al mentalităţii educaţionale.
.

Semne Bune Anul Are !

2010-01-01T20:12:00.003+02:00

Anul 2009 l-am demarat sub semnul speranţei, al stabilirii obiectivelor, al clarificării orientării.
Făceam atunci referire la filmul atât de pe nedrept ignorat-condamnat-alterat şi amputat, "The Secret".
Anul s-a dovedit însă a fi copil de treabă şi a ascultat de dorinţele celor mărunţi.
Ce a fost de realizat s-a realizat.

Anul ăsta începe sub auspicii mai bunicele. Am făcut un salt.
E timpul potrivit să ne concentrăm mai multişor oleacă pe calitate.

Încep cu artificiile de pe malul gârlei din Londra. Tot spectacolul.

.

La teveu !

2009-12-26T20:30:00.003+02:00

Dacă i-a mai scăpat cuiva :

Zilele astea vreu să uit de cele rele !
Ba, chiar să-mi amintesc cele bune, ceea ce vă doresc şi vouă !

Dixstracţie, vorba Luminiţei, cu muzică şi răs, friptane cu ţuică şi fiartă....

Sărbători Fericite !

La Multi Ani 2010 !
.

Unde eşti ?

2009-12-24T22:20:00.005+02:00

Pe măsură ce te maturizezi te îmbolnăveşti !
De boli de piele, de boli de oase... dar mai ale de boli de nervi şi d'alea de cap.

Te apucă spre exemplu grija de societate !
Param-pam-pam !
De sistemul economic, de politică şi alte prosteli de oameni mari.

Unde eşti Disney cu Status Quo, cu tot ?

- Acilea, bre !
Am aşteptat să-ţi treacă !

Două variante, două posibilităţi, două mentalităţi, două manifestări. Diferite

2009-12-22T20:48:00.002+02:00

Vede cineva vre-o diferenţă ?
Eu da.
Şi pentru cum se încheie anul ăsta, chinuit şi jumulit ca vai de el, cred că acum pot spune că merităm

SĂRBĂTORI FERICITE !!!!
.

Tânăr şi neliniştit.

2009-12-16T01:38:00.005+02:00

"Oracolul din Dămăroaia" a zis : 20 de ani !

Trebuie să treacă două decenii măcar pentru ca oamenii să înceapă a înţelege cine minte şi cine nu, cine ce hram poartă, să se ia de mână şi să iasă la acţiune civilizată, democratică, suficient de mulţi spre a putea decide direcţia în care trebuie să meargă lucrurile.

Trebui să fie suficient timp pentru a vedea ce e rău la comunism, să fie suficiente acţiuni demagogice pentru a zări cătă energie se investeşte în prostirea maselor, să fie destule ocazii de a surprinde ridicolul şi miicimea unor pretinşi lideri politici.

E nevoie de situaţii clare şi repetate pentru a se limpezi şi a decide ce e potrivit pentru ceea ce-şi doreşte să trăiască.
Au trecut 20 de ani.
Toate condiţiile au fost îndeplinite.
Suntem la linia de start.
De astă dată poate într-o cursă adevărată, nu o mistificare ca cea de la naşterea din '89 !
.

Mulţumiri şi respect !

2009-12-14T20:20:00.002+02:00

“Români, vă mulţumesc!”

“Unii mi-aţi dat încredere, alţii mi-aţi dat o lecţie.
Pentru toţi voi fi un preşedinte mai bun!”

“Voi sunteţi cei care m-aţi votat, cei care l-aţi votat pe Mircea Geoană sau cei care nu aţi ieşit la vot. De la toţi am învăţat câte ceva. Unii mi-aţi dat încredere şi speranţă pentru a continua reformele pe care le-am început, alţii mi-aţi dat o lecţie pentru greşelile pe care le-am făcut. Voi face tot ce-mi stă în putere să mă ridic la înălţimea aşteptărilor voastre şi să fiu Preşedintele de care România are nevoie.”

“Avem mult de lucru.
Însă împreună vom reuşi.”

Traian Băsescu
Preşedintele României

Povestea sovietică

2009-12-12T13:44:00.004+02:00

Dat fiind că suntem după un nou rezultat electoral care arată că procomunismul este încă bine ancorat în spaţiul românesc, poate nu e lipsit de interes a ne reaminti, sau (pentru cei ce s-au trezit mai târziu în viaţa politică) de a afla acum, despre aspectul inuman ascuns al comunismului. Acel fioros adevăr ascuns sub cuvinte sforăitoare, acoperit cu o spoială de faţadă deseori vizibil falsă, dar rareori suficient de transparentă.

Mircea Geoană a fost la o jumătate de.... sfert de câtime .... de pas să fie Preşedintele României.
Votat majoritar de diaspora din..... Rusia şi Ukraina, apetitul lui Mircea Geoană pentru conceptul societăţii de tip comunist a fost ilustrat copios prin toate mijloacele şi acţiunile posibile. De la vizitele ascunse făcute la Moscova până la programul politic antiliberal pe care şi-a fundamentat platforma electorală.

Fără îndoială există o masă de oameni ce nu se ostenesc a pătrunde mai adânc de superficiala pensie de la stat sau slujbă "asigurată" de acelaşi stat ce trebuie să aibă grijă, (nu-i aşa ? ) de salariul/pensia cetăţenilor săi.
Nu.
Nu-i aşa.
Statul trebuie să aibă grijă de libertatea, de securitatea şi drepturile democratice ale cetăţenilor săi, inclusiv dreptul la o justiţie... justă.
CETĂŢENII sunt cei ce trebuie să aibă grijă de salariile/pensiile proprii, de propria instruire, de propria implicare activă productivă, de nivelul propriu de trai.
Pentru ei filmul va fi mai greu de digerat.

Dar dincolo de aceşti oameni cărora le sună ademenitor mărirea pensiilor şi creşterea numărului de locuri de muncă la stat, la volumul de voturi adunat de Mircea Geoană şi-au adus consistent contribuţia un număr de tineri ademeniţi de un mincinos notoriu, care după ce le-a fluturat pe la nas o doctrină liberală i-a încolonat frumos şi i-a mânat ca pe oi în ţarcul doctrinei PSD.
Poate pentru ei filmul va fi mai lesne de acceptat.
POATE !
Sau poate nu.
Fiecare a primit de la "mama natură" via mama naturală, una bucată cap.
Odată cu el şi dreptul de a-l folosi au ba, liber şi fără restricţii.
Enjoy.

Tipul e dement sau doar "se face" ?

2009-12-08T16:24:00.006+02:00

Până la un moment dat, totul pare să fie normal. Inclusiv oamenii.

Dar tensiunea asta poate fi cauza ce declanşează manifestarea simptomelor exterioare ale unei afecţiuni multă vreme nesesizată ca atare.

Demenţa este caracterizată printr-un declin progresiv al abilităţilor intelectuale şi sociale. Un număr de afecţiuni care determină deteriorarea progresivă în orice parte a sistemului nervos (tulburări neurodegenerative).
Determină un complex de semne şi simptome (sindrom) cunoscute sub numele de demenţă.

Semne şi simptome demenţă.
Variază de la individ la individ, depinzând de moştenirea genetică, stilul de viaţă, nivelul cultural şi experienţa personală de viaţă. Unele dintre caracteristicile generale ale demenţei sunt: diminuarea sau pierderea memoriei, a capacităţii de gândire, de raţionament şi de limbaj. Pe măsură ce demenţa evoluează, pot apărea modificări de personalitate şi comportament anormale. Uneori, persoanele cu demenţa îşi pot pierde abilităţi de bază precum limbajul.

Mircea Geoană, pe 6 sara, după ce cei pe care i-a plătit să mintă .... şi-au făcut "treaba"

Asemenea semne şi simptome pot fi indicii de boală Alzheimer, demenţa vasculară sau alte afecţiuni cerebrale, cunoscute că provoacă demenţa.

Bolile degenerative pot fi dizabilitante şi, în majoritatea cazurilor, nu există un tratament curativ. (nasol)

Afecţiuni ce mimează demenţa.
Anumite tulburări prezintă semne şi simptome asemănătoare demenţei, în special dacă apar la persoanele vârstnice. Cele 2 tulburări, adesea diagnosticate eronat ca demenţe, sunt depresia şi deliriumul.

Depresia determină dificultăţi de evocare a amintirilor, de gândire şi de concentrare. Uneori, depresia poate fi asociată demenţei. în aceste cazuri, deteriorarea emoţională şi intelectuală poate fi mai accentuată.

Geoana bucuros de corectitudinea scrutinului şi de estimarea orientativă a sondajelor

Deliriumul este o condiţie acută de confuzie mintală temporară. O persoană ce prezintă brusc o stare de dezorientare, pierderea abilităţilor mintale, pierderea conştiinţei, are şanse mai mari să sufere de delirium decât de demenţă.

Acum Mircea Geoană acuză că procesul electoral a fost fraudat.

În decurs de doar câteva ore, Mircea Geoană neagă complet ceea ce aprobase iniţial : corectitudinea procesului electoral. Pentru motivul simplu şi tâmpit că nu EL a fost cel ales de majoritate.
Ăsta este este simptom al afecţiunii cu pricina sau .... doar simulează ?

În decurs de doar câteva ore, Mircea Geoană ţopăie ca un copil care primeşte cacadou o jucărie nouă - preşedenţia României - şi apoi miorlăie politic când deschide cutia şi vede că acolo e un lego/căsuţă-de-păpuşi şi că asta nu e d'adevăratelea, ca aia pentru oamenii mari.
Ăsta e simptom al afecţiunii, sau tot simulare ?
.

Joaca s-a terminat.

2009-12-07T16:33:00.006+02:00

Traian Băsescu este preşedintele României pentru următorii 5 ani.

Zi de relax :D

*"La barza chioară-i face Dumnezeu cuib"

2009-12-06T22:40:00.004+02:00

Mare bătălie - mare !
Două direcţii pe care România este gata a păşi, funcţie de cine e nenea prezidelu' peste două zile.

E de tot hazul.... trist că cele două direcţii sunt fix la 180*.
Una sus - cealaltă, jos.

Nu e nici un dubiu privind influenţa mafiei asupra aparatului politic.
Dacă iese unul, (nu spui care), scade semnificativ, dacă iese celălalt, (iar nu spui care), creşte exponenţial.

Nu e nici un dubiu în ceea ce priveşte direcţia în care se va desfăşura actul de justiţe.
Ori se consolidează independenţa justiţiei şi ordinea unui stat de drept începe a se face simţită, ori .... adio mamă. Dosarele mogulilor vor fi primele anulate şi li se va cere scuze public pentru necazurile pricinuite pe vremea când "dracii" de procurori se credeau de capul domniilor lor şi cercau a-şi face datoria.

Nu e nici un dubiu privind dominanta care va cuprinde media din România.
Ori primesc acea uriaşă palmă a firescului şi normalităţii pe care o merită după muntele de nemernicii pe care l-au făcut poporului român, ori primesc un feedback pozitiv, că ..... merge ! Asta e metoda "bună".
Şi dacă le-a mers acum, adio şi n-am cuvinte. NIMENI şi NIMIC nu va mai opri.... blocarea informaţiei, denaturarea, manipularea, transformarea mijloacelor de informare în masă în pârghii de îndobitocire intelectuală.

Dar poate cel mai grav, este că nu e nici un dubiu privind sistemul economico-social spre care se va îndrepta poporul român, ţopăind vesel şi jucăuş.
Ori se deschide către o economie modernă, de tip occidental, cu competiţie şi piaţă liberă, cu încurajarea iniţiativei şi respectarea eforului celor ce-şi folosesc constructiv energiile, ori se instaurează statul economic centralizat, cu economie planificată "cel puţin pe 3-5 ani" (parcă aşa e în "programul" unui candidat) şi impozitare progresivă.

Iar la o asemenea alegere, 25% din poporul român a optat pentru permisiunea accesului mafioţilor la actul legislativ, pentru anularea actului de justiţie, libertăţii presei şi pentru o economie de tip comunist, iar alţi 50% din cetăţenii aceluiaş popor, nu au venit să-şi dea cu părerea.
75% nu-s interesaţi de schimbarea în bine a societăţii în care trăiesc.

DACĂ va câştiga Băsescu, poporul român este probabil unul din cele mai norocoase popoare din lume.

Dacă nu, efectul modului în care se tratează pe sine se va repercuta conform teoriei bărbosului evoluţionist. Ceea ce e un lucru cât se poate de natural, firesc, normal şi poate benefic pentru un viitor îndepărtat.
POATE !
Nici asta nu e sigur !
.

Mergi la vot !

2009-12-06T04:30:00.001+02:00

Nu dormi online. Mergi la vot

2009-12-04T07:00:00.000+02:00

Geoană a fost mai mult demagog decât prost orator

2009-12-04T00:10:00.006+02:00

Dacă ar fi să iau de bun sondajul de pe HotNews, "la cald", la doar câteva zeci de minute după terminarea întâlnirii, înainte ca haita de prostaci să dea năvală (asta dacă vor mai da, că de-acum jocurile sunt făcute) rezultatul cam coincide cu ce am văzut eu.
Meciul Băsescu-Geoană s-a finalizat cu un scor cam de 75 la 25.

La "retorică" aproape 60% i-au dat lui Prosty notele 1 şi 2, 41,3% considerându-l chiar "prostu'satului", iar la "substanţa discursului" peste 75% l-au văzut super-slab, aproape 47% considerându-l complet dus cu sorcova.

În schimb retorica piratului a fost evaluată ca foarte bună de 75%, iar consistenţa discursului chiar mai mult, de aproape 79%, din care peste 54% au considerat-o excelentă.

Ceea ce e arată, după mine, că Prostănacul a ţinut morţiş să justifice porecla până-n ultima clipă.
Pentru că nu şi-a exploatat tocmai zona în care ar fi putut obţine un minim avantaj, respectiv cea a abordării de profunzime, a discutării problemelor de adâncime. Ani de zile, cu o încăpăţânare de catâr prost, tot sistemul atacat de pirat s-a luptat să demonstreze că Băsescu e superficial, că nu are consistenţă, lipsit de bun simţ.... mitocan, beţiv, superficial, descheiat la guler. I s-a opus permanent imaginea unei variante "elegante", "serioase", "profunde", cu sfecla bine potrivită în vârful nodului de cravată corect strâns şi asortat.
Acum au descoperit că reprezentantul "cravatelor" e des-cheiat la şliţ.

Un "diplomat" de carieră a fost făcut terci de un.... marinar. Nu la pescuit, nu la noduri marinăreşti, la concurs de viteză cu vâslele sau cu yola....
Ci la discurs diplomatic.

Putem spune cu oarece satisfacţie "Bă da' prostănac a fost Geoană la faza asta !" dar am fi răutăcioşi.
Pentru că de data asta Prosty nu mai poartă toată vina.
NIMENI în locul lui nu ar fi putut obţine mai mult.
Pentru că situaţia dată a fost de aşa natură.
Tabăra opusă piratului NU POATE spune ceva care să sune favorabil mulţimii şi să fie şi adevărat în acelaşi timp.
Demagogia era inevitabilă INDIFERENT cine ar fi fost nevoit să ţină discursul.
.

Realitatea Tv - Categoria "HUO - nemernicilor !"

2009-12-03T13:30:00.005+02:00

Chibitz
.

La 1 Decembrie 2009 Timişoara e încă anticomunistă.

2009-12-01T18:08:00.000+02:00

După prostia cu filmul trucat, Sinistra Alianţă face una şi mai mare : îşi bate joc de anticomunişti la ei acasă.
Timişoara nu a uitat şi nu a iertat.
Să vii acum cu steaguri roşii şi să ţii miting procomunist în Timişoara înseamnă să te arunci din avion fără paraşută.
"Prostănac" - nu e o poreclă fără acoperire.
Înclin să cred că de aici o ia la vale :D.
.

Geoană e în vârf

2009-11-29T17:39:00.004+02:00

...cocoţat pe CULMEA PENIBILULUI !!!!!

Un candidat la preşedenţia statului FUGE efectiv de întâlnirile electorale.
Dacă cineva îşi putea imagina o aşa bazaconie.
Mircea Geoană este PRIMUL candidat la o asemenea funcţie care se ascunde, fără exagerare, cu o atitudine de-a dreptul disperată, de orice întâlnire cu adversarul său politic.
Sincer, mă aşteptam să fie slab pregătit pentru confruntarile astea, să fie inferior piratului, să fie depăşit de evenimente şi să nu-şi găsească cuvintele la întrebările de care ăsta fraier ar fi să-l cruţe.....
Măi, dar să FUGĂ aproape la propriu din calea lui, pe bune, nu mi-a trecut prin cap.

Deşi nu e nici o noutate. Văd aici în clipul ăsta că laşitatea este parte definitorie a caracterului acestui nevertebrat politic.

Mircea Geoană - e clar cel mai slab candidat la preşedenţie pe care mi-a fost dat să-l văd/aud.
Este nu doar de nivelul penibilului, ci pur şi simplu de domeniul incredibilului.
Vanghelie ar fi fost mai tare de 1000 de ori.
De Crin nu mai vorbesc.
Doar gândul că există fie şi posibilitatea ca România să fie reprezentată de o asemenea râmă umană, mă înfioară.

"..Trebuie sa iasa si sa se bata cu Traian Basescu pe proiecte pentru viitorul romanilor. N-am vazut insa in viata mea un las mai mare si un fatalau ca acest candidat la presedintia tarii. El nu stie nici cati romani sunt pe acest pamant, si atunci cum sa conduca el o tara?" Cezar Preda dixit.

Măi nea Preda, nici eu.
.

INCREDIBIL

2009-11-26T22:45:00.010+02:00

Atunci când credeai că tot ce ţine de domeniul nemerniciei s-a făcut deja, ticăloşii demonstrează că te-ai înşelat !!!!

Poate să-mi spună cineva ce mama dracu' urmează după asta ????
Asasinat ????
.

Unde s-a înşelat Traian Băsescu şi unde electoratul

2009-11-24T14:45:00.008+02:00

Crin Antonescu, a anunţat, că PNL a decis să îl susţină pe liderul PSD Mircea Geoană în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Foarte bine.
Era şi timpul să se pună bazele formaţiunii politice a nemernicilor şi ticăloşilor antinaţionali, adunaţi nabii într-o singură găleată. Partidul Nemernicelor Lichele se aliază cu Partidul Sărăciei Durabile.
Plus PâCâ.

În seara de duminică, după alegeri, piratul spunea bucuros şi la fel de naiv ca toţi votanţii liberali, fie ei galbeni şi cruzi sau mai portocalii, deja daţi în pârg :

"Astazi inregistram in primul tur al alegerilor prezidentiale foarte apropiat cu acela pe care l-am obstinut in 2004 intr-o alianta, ceea ce arata un extraordinar progres 2004-2009 fata de electoratul nostru, fata de solidaritatea electoratului cu solutiile noastre. Daca privim cu atentie, constatam ca votul electoratului romanesc a fost unul profund de dreapta. Candidatul sustinut de PDL, PNTCD si alte formatiuni a obtinut impreuna cu candidatul PNL peste 50%, fata de aproape 34%, cat am obtinut impreuna in 2004. Este, in opinia mea, un motiv extrem de serios, ca oamenii politici sa tina cont in alcatuirea viitorului Guvern de optiunea electoratului romanesc"

În aceeaşi seară Patriciu l-a primit în audienţă pe mr. Geoană şi după
- Bă tu îmi dai aia sau faci şi tu pă nebunu ?
- Îţi dau coane, cum să nu-ţi dau. Pe cuvânt de membru de onoare. Da... zi-i lu' Chucky să anunţe..
- Olroait !

După care Chucky comunică public :
"Dreapta de peste 50% despre care vorbeşte piratu' e CANCI, bă !"

Piratul s-a înşelat sperând că politrucii vor ţine seama de votul preponderent de dreapta al electoratului.
Iar electoratul a luat plasă crezând că păpuşul e de dreapta.
Din fericire, se mai trage o dată.

Două întrebări

2009-11-21T12:50:00.002+02:00

Două întrebări puse.
Două răspunsuri lipsă.
Aparent.
Dar răspunsurile există.
.

Balamaua scaunului de toaletă scârţâie împotriva huruitului uşilor de garaj

2009-11-18T13:44:00.004+02:00

Preşedintele României în exerciţiu, Traian Băsescu, a acordat un interviu LIVE unui cetăţean.
Unui om al cărui extraordinar merit este că e ca noi toţi.
Mirel Valentin Axinte reprezintă o comunitate ce începe să se inchege, să relaţioneaze în mediul virtual al internetului, unde "se regăsesc" pe idei şi opţiuni apropiate.
Bleen.
Un om.
Normal.
Un om normal cu o ocupaţie/meserie/slujbă/JOB.... ce se implică activ în viaţa publică. Dezinteresat dpdpv material, dat fiind evidenţa că existenţa lui are deja suport financiar,relativ independent de evoluţia politică. RELATIV. Pentru că, pe termen lung, în ţara asta nebună cu popor zăpăcit, toate pot fi date peste cap.
În definitiv, ăsta e motivul firesc pentru care orice om cu un minim simţ civic, priveşte către clasa politică, pune întrebări, caută răspunsuri... discută despre situaţia politico-socială şi economică a întregului.

Este un om care face un "jurnalism" neconvenţional, din perspectiva cetăţeanului.

Aşa cum Traian Băsescu este un om care face politică neconvenţională din perspectiva cetăţeanului.
În mod absolut similar, nici piratul nu are nevoie de politică pentru a se întreţine. Nu este acolo pentru a supravieţui. Existenţa lui a fost, este şi va fi asigurată de propriile-i capacităţi PROFESIONALE, non-politice.

În contrapartidă, poltrucii de "meserie", "mestecătorii de cuvinte", specializaţi în colajul silabelor, "muncesc" cu gura să fraierească electoratul spre a fi aleşi într-un post public bine plătit de societate din care chiulesc 99% dar încasează finaciar 990%.
Iar în siajul lor, târâş-grăpiş, vin şi gunoierii literelor, ştampilaţi cu eticheta sforăitoare de "jurnalişti", slugi cu acte-n regulă pentru orice ticălos cu bani.
Similitudinea celor două categorii are la bază identitatea de caracter. Imoral, jegos, ticălos.

Cei cât de cât normali, familiarizţi cu mediul online şi cu o perspectivă realistă asupra fenomenului, au sesizat nuanţele de la primele semne.

În opoziţie cu ceea ce Bleen reprezintă, hop ! - scârţa-scârţa, îşi scrâneşte cretinismele şi postacul lui Voiculescu. Preluat desigur cu mare drag de orice trepanat bălos.
Balamaua ruginită a scaunului de toaletă a lui Felix cearcă a scârţâi la huruitul uşilor lui Bleen.
Nu prea mult să nu facă zgomot şi să deranjeze popoul stăpânului.

Măi otrepelor, cu tot dragul, fără supărare, fără pică şi durităţi exagerate, cred că cel mai bun lucru pe care l-aţi putea face pentru ţara asta, ar fi să crăpaţi din proprie iniţiativă.
Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru oamenii normali.
.
Referinţe :
Theophyle. Mai bine vanzator de usi decat vanzator de tara .
DOC.I have a bleen .
TOG.Uniunea kmerilor portocalii ii trimite lui Ciutacu un scuipat in freza .
WWW.Uşi de veceu .
RoNormalitate.In sfirsit, Romania Vorbeste… prin Bleen.ro .
.

Cine vrea internet liber, ştie pe cine să voteze

2009-11-10T17:06:00.008+02:00

"Noi, est-europenii avem experiente tragice putem spune, aproape de 20 de ani am iesit din regimul care a utilizat consecvent tehnologia pentru a supraveghea populatia. Ma intreb cum s-ar fi comportat aceste regimuri prabusite acum 20 de ani daca aveau la dispozitie tehnologia de astazi"

"Consider ca tehnologia trebuie sa fie un instrument, o fereastra prin care cetatenii privesc la stat si la actiunile lui si nu un mijloc prin care cetatenii sunt supravegheati de propriul lor stat"

"Cred foarte mult ca problema reglementarii utilizarii internetului nu trebuie lasata statului. Si despre presa spun acelasi lucru - de aceea in Romania nu s-a initiat o lege a presei. Si presa si tehnologia, internetul, trebuie reglementat chiar de utilizator"

TRAIAN BĂSESCU la "Forumul Global al Bloggerilor", 10 noiembrie, 2009

Filme

2009-11-07T19:10:00.006+02:00

Filmul 1.

Se pare că Traian Băsescu a dat complet cu roatele-n sus clasa politică din România. De 5 ani de zile toate forţele (antireformă) se opun cu toate ...forţele (prostagnare) din dotare, să-l pună cu botul pe labe.

Nu numai că nu au reuşit să-l îmmoaie, dar după o tăcere aproape completă de zeci de luni, în apropierea momentului decisiv, au încasat-o iar, la fel de năucitor ca de obicei.
Dimensiunile proiectelor electorale pe care le-a introdus piratul şi viteza cu care evenimentele se desfăşoară i-au dus pe adversarii săi ce se ocupau cu teze de tip "Băse traficantul de arme" într-un ridicol absolut.

Cu eforturi pe care numai disperarea ţi le poate da, încearcă săracii să facă faţă conflictului politico-nuclear cu forfecuţa de unghii "Johannis" şi briceagul majorităţii parlamentare.
Acea majoritate parlamentară voit ca o stâncă, ce se dovedeşte pe zi ce trece că e la fel solidă precum nispul plajei de sub tălpi, ce o şterge parşiv, fir cu fir, sub valurile repetate de voturi antiguverne.

Surpriză !
În conjunctura asta, piratul îşi dezbracă frumşel armura războinică şi pune o ie cu floricele.

Îl propune pe Croitoru, după ce derbedeii au trântit guvernul Boc, ignorând prima ocazie de a forţa desfăşurarea evenimentelor spre alegerile legislative (anticipate), SINGURA acţiune prin care instituţia Parlamentului poate fi curăţată de politrucii strecuraţi acolo.

După ce nemernicii îl trântesc şi pe Croitoru, nu-l numeşte pe Blaga, omul cu satârul, ci pe cumintele Negoiţă. Un om a cărui bun simţ şi eleganţă sunt complet discordante cu faza dură în care se află conflictul.

Ba, mai mult decât atât, declară public, repetat, că alegerile anticipate - perfect legale, constituţionale, democratice şi imperios necesare pentru a da ocazia mulţimii să cureţe şerpăria din instituţie - nu sunt de dorit. Ar fi prea mult dezechilibru politic şi pe o perioadă prea lungă !

Conform unui "mugur clasic încă în viaţă" , "Ezist-o esplicaţie" !
Doar că n-o ştim noi :D

Filmul 2.

Criza ne-a dat cam toate târcoalele pe care le-avea la ea.
Acum se pregăteşte să intre voioasă pe plaiul miortic.

În disperare de cauză, după ce taifunu' Tăriceanu a zburat spre ceruri tot ce nu era bine ancorat cu lanţu', incep să se ia măsurile de reformare economico-socială ce se impun. Forţaţi de organismele financiare internaţionale, care sunt dispuse să ajute cu condiţia bătută-n cuie de a face cele necesare însănătoşirii economice. Că singuri, de capul nostru nu o făceam nici la paştele cailor.

A.
Subvenţiile de stat trebuie eliminate. Scurt şi clar.
Cine nu se descurcă fără, ori se restructurează la sânge, ori se vinde pe piaţă, ori pune lacăt la poartă.
Avem aici o faună de toată frumuseţea : Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi nu în ultimul rând, Compania Naţională a Huilei (CNH) unde statul (adicătele noi) plăteşte 1.600 lei pentru fiecare valoare de producţie din care obţine înapoi 1.000 de lei. (Capital,7 Noiembrie 2009 )

B.
Trebuie reduşi bugetarii.
La număr.
În 2010 ar urma să fie disponibilizaţi 150.000 de bugetari, iar până în 2015, numărul de bugetari ar trebui să scadă de la 1.380.000 până la un milion. (Preşedintele Alianţei "Sed Lex", Vasile Marica, 2 Noiembrie 2009 )

C.
Reprezentanţii organismelor financiare inernaţionale ne-au planificat la verificare în timp util pentru ca tranşele de bănuţi să vină la timp, în condiţiile în care guvernul Croitoru ar fi trecut de Parlament.
Ei aşa au crezut.
Că la ei aşa e. Dacă pică un guvern că a făcut ceva rău, se face altul şi se pune la treabă.
Spre surprinderea lor la noi e altfel.

Drept pentru care au plecat cum au venit, încă de pe 6, noiembrie (deşi aveau planificat să stea până pe 9, pentru a stabili detaliile cu noul guvern investit), evident FĂRĂ să ne dea ce speram.

Amânarea tranşei este inevitabilă din cauză că guvernul nu şi-a îndeplinit angajamentele. Ţinta de deficit bugetar de 7,3% va fi depăşită din cauza întârzierilor în aplicarea legii reformei administraţiei publice, iar partidele nu au adoptat bugetul pe 2010. Potrivit calculelor Fondului, deficitul bugetar pentru 2009 va fi de 7,8%, (cu doar 0,5% peste ceea ce s-a convenit). Ambele ar fi fost rezolvate de guvernul Boc dacă nu era blocat de Sinistra Alianţă Ad-Hop. (Capital 7 Noiembrie 2009 )

TOATE măsurile de mai sus se vor putea lua cel mai devreme imediat după prezidenţiale, şi se vor lua aproape sigur, măsurile respective fiind inevitabile nu doar pentru bănuţii de primit, dar efectiv pentru ca economia să nu intre în colaps.
Cea mai acută dintre problemele ce vor lovi va fi lipsa banilor pentru pensii şi salarii. Împrumuturile făcute acum se pare că acoperă doar ultimile luni ale anului. Adică plăţile din momentul la care vorbim şi cele de luna viitoare. Apoi...... nefiind nu este !
Greu de imaginat ce se petrece cu o familie căreia la X ale lunii NU îi mai intră banii lunari în cont conform planificării.

*********************************************************************

Acum, dacă leg Filmul 1 cu Filmul 2, aş putea bănui care este "esplicaţia" atitudinii piratului.
De ce momentul alegerilor anticipate nu ar mai fi atât de propice curăţirii clasei politice, pe fondul neprimirii banilor de salarii şi pensiilor, plus disponibilizări şi concedieri de sute de mii de persoane.
Propaganda antiPDL poate avea un efect consistent şi radical.

Pe o asemenea situaţie conjuncturală, uşurinţa cu care indivizii strecuraţi în Parlament trântesc guvernele nu mai pare aşa de nefirească. Dacă nu le mai e teamă de anticipate, nu le e teamă de nimic.
Aşa că ar putea refuza şi investirea guvernului Negoiţă, convinşi că nu vor păţi nimic.
Parlamentul rămâne intangibil indiferent de ce face naţiunii. Nimeni nu-l mai poate atinge.

----------------------- FIN --------------

Dar !
Ar mai fi un singur şi ultim aspect.
Firav şi discret, dar care poate schimba radical situaţia după ce piratul ia al doilea mandat (în cazul în care îl ia).
Probabilitatea ca FMI să dea rapid banii imediat după prezidenţiale, eliminnd astfel pericolul loviturii financiare de mai sus !

„Doi factori vor ajuta România să obţină banii de la FMI.
- În primul rând, România are nevoie disperată de bani (şi acest fapt i-a determinat pe politicieni să-şi unească forţele pentru a îndeplini condiţiile necesare, dar niciun partid nu este dispus să adopte măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare până după alegerile prezidenţiale.)
- În al doilea rând, Fondul a evitat provocarea unor tensiuni similare cu cele din timpul crizei asiatice şi s-a dovedit mai binevoitor în ultimul timp” (Reuters, 7 Noiembrie 2009 ).

Ceea ce poate înseamna că din momentul în care FMI conştientizează că singura şansă ca măsurile pe care le impune să fie posibile este reforma Parlamentului (prin alegeri anticipate), va favoriza acţiunea eliberând sumele de care este nevoie pentru plata salariilor şi pensiilor fără sincope, aşteptând ca o nouă majoritate parlamentară favorabilă să investească un guvern care să poată lua măsurile cu pricina.
Iar această conştientizare cred că a început să se contureze din momentul în care cabinetul Croitoru a fost respins.
Mi-ar plăcea să văd că piratu' iese la cafteală în ianuar, chiar şi în cămeşoiul naţional, conform tradiţiei. Ar fi pictural dar mai ales util.

Avertisment !
Nu luaţi mereu de bune vorbele ce le pun acilea. Fac şi eu exerciţii să nu ruginesc la scoarţă.
Şi pentru că pun mai rar vorbe, am pus mai multe, ca să ajungă pentru toată săptămâna. :D
.

Politica part-time.

2009-10-27T14:11:00.003+02:00

Intrebat ce va face daca nu va castiga alegerile prezidentiale, Basescu a raspuns:
"Am un brevet de comandant de nava, pe care mi l-am revalidat anul trecut in vara. Am pierdut toata vara cu examene la centrul de perfectionare. Sunt un om care are o meserie foarte buna, sunt calificat pentru nave de foarte mare tonaj, post foarte bine platit, deci nu sunt un somer din politica".

Întrebat ce va face dacă Guvernul Croitoru va trece de Parlament, Boc a răspuns: "Fac foarte bine, o duc foarte bine, sunt sănătos, am catedră la universitate, deci ne vom vedea mai des la Cluj, aşa că nu va fi niciun fel de problemă".

Mi se pare mie sau a apărut un nou tip de om politic ?
Politica part-time !
Omul dintre ceilalţi oameni, care are o meserie, care este capabil să-şi câştige pâinea zilnică făcând ceva util pentru societate, care datorită calităţilor sale ce-l fac remarcat dintre ceilalţi de-o samă, este ales, temporar, pentru a manageria trebile comunităţii.

După jumătate de secol de societate comunistă, în care camarilla politică şi-a construit o clasă socială distinctă, separată de restul naţiunii, o pătură de ţăcăniţi ţăcănitori a frazelor patriotarde din vârful buzelor, produse a le unor şcolarizări speciale cu tentă medicală, unde se făcea şi transplantul de limbă de frasin la capul de lemn.....
..... după încă 20 de ani bonus, în care limbile respective (ale capetelor propietare), au fost lăcuite şi lustruite să dea bine şi miros de lac.... deci la aproape 70 de ani, încep să-şi facă loc oamenii.

Era şi timpul.

Iar dacă ceilalţi profesori, marinari, alţi filosofi ce fac tinichigerie şi tinichigii ce filosofează, din rândul cărora s-au ridicat ăştia noi, nu ciulesc larg urechile şi nu gogonează bine ochii, dacă se puturoşesc la vot şi se fac că nu le pasă, politrucii se vor strădui să atingă suta.

Io zic că 70 de ani e totuşi o vărstă rezonabilă de pensie pentru o generaţie care a tembelizat România.
Poate ar fi cazul să-şi vadă de pescuit şi să lase la butoane echipa de "meseriaşi" la bază, politicieni "part-time".
.

Toamna crinii se ofilesc !

2009-10-25T14:25:00.005+02:00

RRRRRrrrrrrommâniiiiIIIaaaaa !
Ţaaaaarrraaaaa !
Paaatriiiiaaaa !
Poooporuuuuulll !

Băi, mă laşi ?

"O mie de vorbe - doi bani nu face !"

Derbedeii infiltraţi sub denumirea pompoasă de "liberali", pe guvernarea susţinută de demagogii pesedişti, promovau la finele mandatului, în toamna anului 2008 MĂRIREA NESIMŢITĂ A PENSIILOR PARLAMENTARILOR !!!

A nu se uita !
Cu atât mai mult cu cât Madam Floricel, Anton - Breton, îl vede pe Tăriceanu Trotinetă numa' bun de ....viitor Prim Ministru !!!!
DIN NOU !!!!

Asta este realitatea.
Restul e bla-bla-bla.
.

* VAX PUBICA bagă fiţe.

2009-10-15T17:00:00.007+03:00

Triţă a lu' Tiţă tocmai a descoperit câlcâiu' portocaliu : pedeleaua e-n degringoladă !
HA ?

"PDL e debusolat orele astea."
Zău mă ?

Nu PNL, nu PSD, nu UDMR, ai cără lideri nu mai ştiu cum îi cheamă nici cu CI-n faţa ochilor !
Nu, nene.
PDL e debusolat.
De ce ? Cine a făcut asta ?
Cine ghiceşte e băiet isteţ, cu păru' creţ.
Jos Băsescu !
Pedelişti, luaţi aminte de bâzâiala lu' Pipiţă Tiţă, fiţă cu codiţă....lăsaţi-l dracu' pe pirat, susţineţi-l la prezidenţiale pe.....
.... peeeee...
Chiar aşa !

Băi Căniţă, om de ţâţă, ai uitat să zici pe cine tre' să voteze pedeleii for president !
Sau asta urmează mai încolo ?

Mai marele grangur, Buşcu, spunea AICI recomandând bâzdâgania de platformă-tentacul al trustului vântului turbat :
"Acum 6000 de ani, în Mesopotamia, pe o plăcuţă de lut din anticul oraş Ur, un scrib se lamenta: "Azi toată lumea scrie, nimeni nu mai citeşte".
Cei 6000 de ani par să fi trecut degeaba. Lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc."
APROAPE !
Pentru că la voi, azi toată lumea pare să latre, nimeni nu mai gândeşte.

VAX pubica, Vax, mey !
.

Dictatura parlamentară în acţiune.

2009-10-14T19:45:00.001+03:00

"Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat aviz negativ miercuri scrisorii preşedintelui Traian Băsescu cu privire la organizarea referendumului pentru Parlamentul unicameral în ziua alegerilor prezidenţiale, transmite Agerpres.

Decizia a fost luată cu 18 voturi favorabile, exprimate de parlamentarii PSD, PNL şi UDMR, şi 12 împotrivă - ale parlamentarilor PD-L."

E cât se poate de limpede pentru orice person, oricât de sărăcuţ ar fi la zestrea neuronală.
Dacă poporul român nu conştientizează importanţa susţineri reformelor (radicale ce e drept-dar nu există altă variantă viabilă) iniţiate de frontul portocaliu al lui Traian Băsescu, e mâncat.
Cu fulgi cu tot.

Democraţia a ajuns o caricatură, un mutant, un fel de vomă postbeţie, în gurile nesimţiilor ce au ocupat Parlamentul României, de unde sfidează un popor întreg cu o aroganţă demnă de bătaie cu vergile la tălpile goale în piaţa publică.

A interzice poporului să se exprime pe o temă iniţiată de SINGURA PERSOANĂ aleasă cu adevărat UNINOMINAL, direct şi fără intermediari de electorat, este dovada supremă de suprimare a democraţiei.
Tolerarea unei asemenea atitudini este similară cu decesul social.
Poate poporul va reacţiona.
Sau poate vorbim deja despre un mort în plină putrefacţie, privind la o imagine fictivă, la o iluzie a ceea ce ar fi fost frumos să existe.
Vom vedea curând.
.

Cade guvernul, se ridică şansele lui Traian Băsescu

2009-10-13T16:47:00.005+03:00

"În urma moţiunii Guvernul a pierdut încrederea majorităţii parlamentare. Modul în care a căzut este unul democratic. Acum aş dori să îi mulţumesc lui Emil Boc pentru curajul de a împinge reformele înainte. Şi-a dus neabătut mandatul în mod cinstit. Curajul de a-şi asuma răspunderea pe o legislaţie căreia România îi era demult tributară precum legea educaţiei, codul penal, codul civil, legea salarizăii, legea pensiilor care avea ca obiectiv stabilizarea sistemului de pensii românesc. Aş menţiona şi legislaţia în pregătire pe care Guvernul o avea în vedere şi aici mă refer la cele două coduri de procedură penală. pentru Curajul cu care a condus Guvernul doresc să mulţumesc premierului Emil Boc pentru efortul dedicat reformării României", a spus Traian Băsescu.

"Situaţia politică a fost declanşată în urma unor calcule care vizau algerile prezidenţiale care nu sunt în interesul României. Demisia celor opt miniştri ai PSD a dat semnalul că lupta politică se mută de la interesul naţional în favoarea căştigării unor puncte în cursa pentru prezidenţiale. În faţa realităţii pierderii sprijinului politic, am invitat partidele la consultări aşa cum prevede Constituţia", a mai spus preşedintele care a citit din legea fundamentală.

Aşa cum ştim deja, piratul nu prea iartă gafele adversarilor. Decât atunci când sunt pe cale să facă altele mai gogonate.

Am părerea că tocmai urmează să finalizeze o fază fierbinte ce tot plimbă balonul prin faţa porţii mamelucilor de o bună bucată de vreme. De la bomba "Parlamentului unicameral" i-a cam lăsat în pace.

Acum a primit o pasă numa' bună. Vedem peste puţină vreme dacă mă-nşel.

Pirateria şi prostia IV. Şipca cu cap.

2009-10-12T18:00:00.001+03:00

Un recent scandal tocmai a dat cu capul de prag.
De cel de jos, că sus era ocupat.

Ralph Lauren şi-a pus blugii la uscat pe domniţa Filippa Hamilton, model de meserie. Adicătele model de prostie, scopul vieţii dumisale fiind a deveni o buca' de şipcă cu cap.

"Designerii", probabil după un chef monstru, unde-or fi aruncat cu fesu' după câini (după ai noştri, la peste 10.000 de km, că la ei s-au terminat) au "prelucrat-o" pe amărâta cu pricina până a arătat aşa cum o vedeţi. Nu-mi cereţi să întorc poza, că e întoarsă gata, nu e pe cant !!

Odată terminată trebuşoara, şi-au zis : "Bun aşa. Ţapănă. Acum nu poa' să mai zică nimeni că nu are cap".
Şi au dat drumu' la reclamă pe piaţă.

Absolut normal şi previzibil, caricatura photoshop a fost subiectul bătăii de joc în virtual pentru toţi blogării care-au dat de ea. Până aici nimic anormal.

Dar, intervine prelungirea caricaturii poveştii cu atitudinea perfect idioată adoptată de firmă : Ralph Lauren i-a dat în judecată pentru folosirea fotografiei fără permisiune şi pentru încălcarea drepturilor de autor.
Pam-PAM !

Adicătele, am făcut o idioţenie ca să o vadă toată lumea, dar dacă în loc de beneficiu ne aduce "beneciuciu" (ba chiar mai rău) , nu mai aveţi voie s-o vedeţi, plătiţi amendă....că noi am făcut-o şi-i a noastră !
Hai nu mă'nnebuni !!!!
Evident, bloggerii au refuzat să şteargă poza, că doar nu-s tâmpiţi, pentru că au tot dreptul de a-şi informa publicul cu privire la tehnicile utilizate în industria modei.

Informaţia trebuie să circule. Oamenii au dreptul să ştie.
Au OBLIGAŢIA să ştie tot ceea ce pot afla şi de a respecta tendinţa naturală de a împărtăşi semenilor ceea ce au aflat, spre a le fi şi lor de folos.
.
Din aceeaşi serie :

"Pirateria şi prostia I. Mai proastă ca Paris Hilton".
"Pirateria şi prostia II. Priponirea ideilor."
"Pirateria şi prostia III. Lupta pentru izolarea socială"

Pirateria şi prostia III. Lupta pentru izolarea socială.

2009-10-09T15:00:00.000+03:00

Anterioare ...
"Pirateria şi prostia I. Mai proastă ca Paris Hilton".
"Pirateria şi prostia II. Priponirea ideilor."
- continuare -

Deci.... două cauze, după părerea mea.

1. Internetul.
Internetul nu cred că este "noul suport informaţional", aşa cum se spune, care le înlocuieşte pe cele tradiţionale la care am făcut referire în posturile precedente. Internetul este similar mai degrabă cu desfiinţarea oricărui suport material de vehiculare a ideii. Internetul este transmiterea instantanee a informaţiei de la un creier la alt creier, fără nimic altceva decât conectarea. Internetul este interconectarea creierelor într-un fel de macro-creier global.
Dacă vă imaginaţi că un om ar fi capabil să redea prin viu grai unui interlocutor "O noapte furtunoasă" spre exemplu, în formă exactă şi completă, iar cel din urmă să o reţină aşişderi, ei.... este ceva pe-aproape.
Cu "micile" deosebiri că "interlocutorul" este ... toată omenirea (potenţial că deocamdată e cea cu acces la net), că spaţiul nu mai există, cantitatea de informaţie vehiculată este practic nelimitată, iar capacitatea de stocare creşte exponenţial cu ajutorul "memoriei externe" :D

Aspectul ăsta este ocolit cu un fel de groază. Şi pe bună dreptate.
"Se sparie mintea !"
Este atât de neobişnuit, pulverizează atâtea paradigme că ţi-e şi frică să vorbeşti despre el, convins că n-ai cum să nu aluneci în ridicol. Şi cam aşa cred că şi este. Inclusiv ce scriu eu aici cred că abordează un aspect atât de minor încât peste ceva vreme va fi de tot râsul.
Da' asta mai încolo puţin. Acum tâmpenia asta cu pirateria chiar există şi nu vrea deloc să-şi accepte "minoritatea".

2. Inerţia puturoasă şi antisocială a marilor interese financiare reprezentate de "interfaţa" dintre autori şi consumatori. Acele edituri, concerne, corporaţii, care adună sume uriaşe din buzunarele consumatorului folosind autorul pe post de râmă în cârligul mulinetei intelectuale. "Casele de producţie" care în realitate nu produc nimic. Nu fac decât să se folosească pe de o parte de talentul unor favorizaţi ai sorţii şi pe de altă parte de foamea omenirii de a şti.

Au început de la forme unicelulare nesemnificative, s-au dezvoltat ca lipitori acceptate care ajutau autorul spre a dezvolta o piaţă mai largă de clienţi. Au ajuns acum nişte mastodonţi antisociali ce obligă autorii la contracte de cele mai multe ori aberante, care le îngrădesc până şi libertăţile individuale elementare şi care vor să pună zăbală întregii omeniri. Zăbală, botniţă, dopuri în urechi şi "ochelari" de catifea pentru somnic. Au pretenţia, în numele "dreptului de autor", să interzică comunicarea LIBERĂ dintre oameni, schimbul de idei, de informaţii, de orice fel de materiale, dacă omenirea nu le umflă fălcile cu bani.
Bani. MULŢI BANI !

Dimensiunile financiare ale respectivilor coloşi le permit influenţarea politicului care încearcă, deocamdată nu cu foarte mare succes, să îngrădească libertăţile sociale cele mai elementare. Dreptul de a dispune de propriul bun pentru care omul a plătit deja, dreptul de a comunica, dreptul de a da, dreptul a primi. În virtutea singurului motiv real, dacă ăsta poate fi numit motiv, acela că..... acum se poate face mai uşor şi mai ieftin decât în urmă cu două decenii. Au dispărut barierele impuse de suportul material al informaţiei. Nimic altceva nu s-a schimbat. Asta e tot. Dar e mai mult decât suficient să pulverizeze veniturile uriaşe şi sistematice ale respectivilor.

Nu am nimic cu "Autorii". Nici cu "dreptul de autor". A fost şansa lor. Acum o să se diminueze dpdv al contribuţiei consumatorului şi o să crească dpdv al beneficiilor autorului. Pentru că dispare "lipitoarea intermediară".
Cei care se mai cramponează de idee, sunt probabil prea ruginiţi pentru a mai face efortul să ânţeleagă ce se petrece, incapabili de a privi dincolo de vârful bocancilor. Poate Lilly Allen este plătită pentru fiecare DVD vândut chiar de conţine aceleaşi piese cântate o singură dată.
Cine-l cumpără să fie sănătos.
Dar dacă odată cumpărată muzica aia e dată şi nepotului de la Caracal, asta e, soro !
Un tâmplar care face un gard nu vine să ia banii pe el încă o dată în fiecare săptămînă, nu pretinde o sumă pentru fiecare vizitator care-ţi foloseşte poarta şi nu-ţi interzice să-l demontezi şi să-l duci la Urleasca să faci coteţ pentru porc.

Mai vrei bani încă o dată, mai fă un gard, ..
...mai cloceşte o compoziţie, mai fă un spectacol.....

De fapt problema nici nu sunt autorii. Aşa cum am spus, ei vor avea enorm de câştigat prin adresarea directă către consumator, fără intermediar. E mult de vorbit şi despre asta. Mulţi sau prins deja de fază, se adresează deja direct consumatorului şi au format asociaţii care se luptă cu marii rechini intermediari.
Problema sunt tocmai intermediarii care-şi joacă de fapt cartea existenţei.
Şi e doar chestie de timp până vor fi spulberaţi.

Nu se pune problema CUM SE POATE ÎNGRĂDI accesul oamenilor la oameni, CUM SE POATE BLOCA dorinţa lor de a împărţi bunuri, CUM SE POATE PEDEPSI plăcerea de a împărtăşi semenilor ceea ce consideră că le aduce o bucurie sau ajutor. Vorbim de fapt de încercarea de a împiedica.... comunicarea. Iar internetul asta înseamnă de fapt : comunicare în stare pură.
E o absurditate.
Procesul ăsta ce a început să conecteze oamenii între ei, odată început nici Dumnezeu nu-l mai poate opri decât dacă esplodează tot globul.
Dacă rămânem fără electricitate, ne luăm biciclete medicinale, punem dinam la ele de scoatem 24V şi tot ne dăm pe net.

Problema este prostia şi căpoşenia din capul nesătuilor îngroziţi că nu-şi mai pot vârâ ghearele-n buzunarele noastre până la umăr.

Prin urmare, părerea mea este că asist la o luptă a unor cinici penibili, cu bani (încă, deocamdată) pentru a-şi conserva sursele de venituri, ignorând că de fapt luptă pentru un obiectiv imposibil.

"Pirateria" în forma în care ei o vehiculează acum, va putea fi eradicată atunci când va fi interzisă comunicarea dintre indivizi, dreptul firesc de propietate asupra unui bun plătit, libertatea elementară de a da şi cea de a primi... practic completa izolare a individului faţă de celalţi indivizi.
Am îndoieli serioase că omul poate supravieţui într-un asemenea tipar social.
.
PS.
Cineva a făcut clipul insertat mai sus, cineva a făcut programul ce i-a permis lui să-l ofere lumii, cineva a făcut platforma blogurilor ăstora ce face posibil ca eu să adun de la ei, să mai pun de la mine şi să ofer la rândul meu. Ceea ce a rezultat poate fi o mare prostie dar ajunge la cel ce citeşte şi poate spune "Bă da mare prostie a scos ăsta!" - iar acesta este lucrul cel mai important.
.

* Un motiv să-l votezi !!! O leapşă blogosferică.

2009-10-06T21:00:00.002+03:00

O leapşă de la Mihnea, via Theophyle, via Copaculdinpadure :
UN MOTIV SĂ-I VOTEZI !

Am un motiv să-l votez pe Băsescu, dar de fapt nu pe Băsescu îl votez !!!

Am mai spus-o şi, dacă n-am spus-o, conform bunului meu obicei – o repet : PE MINE NU MĂ INTERESEAZĂ OMUL TRAIAN BĂSESCU !!!
Pe mine mă interesează restructurarea (mă rog, reforma... cum vreţi să-i spuneţi, pe direcţiile cunoscute…economică, politică, socială) pe care persoana vrea să o facă. Traian Băsescu e cel mai hotărât dintre cei ce s-au hotărât să purceadă la treabă. Ăsta e motivul pentru care eu personal îl susţin pentru următorul mandat.
Fără măsurile despre care vorbim, Traian Băsescu nu mă mai interesează.

Faptul că acum există un Emil Boc, un Adrian Videanu, un Vasile Blaga, un Liviu Negoiţă…... un Sever Voinescu, un Cristian Preda, un TRU…… şamd, înseamnă tot atâtea şanse de a prelua ştafeta şi duce lucrurile mai departe dacă piratu oboseşte şi nu mai vrea, sau nu mai poate.
Până ceva vreme în urmă Traian Băsescu era singurul la care îmi puteam raporta speranţele.
Acum are ceva aliniat în spatele lui.
Un pluton de reformatori este acum pe baricade alături de pirat.
Iar acest pluton a ieşit acum la baionetă...

Abordarea asta nonconformistă a unei campanii prezidenţiale, în care miza cădea strict pe individ, nu a fost gândită special pentru lupta de acum. Pur şi simplu este stilul de abordaj la cange al piratului. Faptul că dă peste cap toate planurile adversarilor săi este un efect colateral, dar nu e deloc de neglijat.
O campanie stereotipă de confruntare clasică “al nostru versus al vostru” ar avantaja frontul 322. Piratul şi PDL au transformat însă campania prezidenţială într-o campanie de reformare pe tot frontul societăţii. În care a fost transferate obiective şi eşalonului II.

Marea Alianţă a derbedeilor s-a axat, precum bine ştim, strict pe OMUL Traian Băsescu.
Acum se confruntă cu un pluton de “Trăieni Băseşti” !!!
Strategia lor gândită (şi desfăşurată asiduu cu toată artileria media) pe atacul la persoană trebuie să răspundă acum atacului pe fondul reformelor ce ameninţă să le spulbere toate drepturile abuziv legalizate în ultimii 20 de ani.
Sunt în pericol de a-şi pierde “slujba” de politruc şi nu au nici "carnet de marinel" cu care să-şi câştige pâinea.

Adversarii lui în cursa prezidenţială vor avea de răspuns la o întrebare ucigătoare : De ce vreţi să fiţi preşedintele României ???
Privind la ce se petrece acum pe scena politică NIMENI nu poate răspunde mai credibil decât cel ce reprezintă răsturnarea Parlamentului cu susul în jos ...precum şi invers.
O confruntare cu Traian Băsescu presupune de fapt o confruntare cu reprezentantul celor ce fac reformele. CARE chiar LE FAC !!!
Nu care vorbesc despre ele !!!!
Orice contracandidat al lui Băsescu se reprezintă pe sine în lupta pentru a pune poponeaţa pe fotelul de la Cotroceni. Băsescu reprezină o reformă în plină desfăşurare.

Desigur, nu mă aştept ca mulţimea la nivel de masă să înţeleagă foarte clar ce se întâmplă acum.
Dar aşa cum am zis, sunt şi mulţi oameni oneşti ce nu au mişcat încă nici un deget dar care înţeleg, care se pot simţi faţă în faţă cu propria conştiinţă şi care au o şansă uriaşă de a intra pe front într-un moment decisiv.
Voinescu, Paleologu, TRU, Preda…... sunt doar deschizătorii de drum.

De ce nu-i votez pe ceilalţi ?
Aş putea detalia într-o postare de 50 de pagini cât sunt de mincinoşi, prostănaci, demagogi, incapabili...şamd.
Dar adevărul e că nici nu mă mai interesează.
Dacă mă duc să iau pâine, mă duc să iau pâine.
Nu vin cu hârtie de scris sau cu chiloţi de damă !!!!
.

Pirateria şi prostia II. Priponirea ideilor.

2009-10-04T16:56:00.003+03:00

Continuare la "Pirateria şi prostia I. Mai proastă ca Paris Hilton"

Este acceptat drept un lucru firesc ceea ce din altă perspectivă este cel puţin ciudat : că dreptul de propietate se menţine şi după ce bunul respectiv a fost vândut !!!
În orice alt compartiment al vieţii sociale este de la sine înţeles că un bun ori îl ai ori nu-l ai. Nu poţi fi în ambele situaţii simultan. Relaţie de excludere, nu viţăvercea.
Ai un autoturism - e al tău. L-ai vândut - nu mai e al tău. Iar dacă noul propietar decide să-l dea cumnatului său să-şi plimbe soacra pe locul din faţă (în ideea că poate-poate... cine ştie !!) sau să facă din el cotineaţă pentru cloşcă, nu te mai interesează. Simplu, clar, logic.
De bună seamă că la nivelul ideilor conceptul de propietate este un pic diferit de cel folosit în contextul material-palpabil fiind oarecum ... imaterial şi impalpabil. Dacă ai o idee şi o împărtăşeşti cuiva, tu nu te prosteşti instantaneu. Încă o mai ai şi după ce ai dat-o.

Dar asta este în avantajul producătorului nu în dezavantajul său !!!

De unde atunci pretenţia materială asupra dreptului de propietate la infinit asupra unui bun pe care-l produci, apoi îl vinzi în ciuda faptului că râmâi definitiv în posesia lui ???

Cred că totul a început cu ani în urmă, de la primele idei tehnice şi de la primele posibilităţi de multiplicare a unor materiale în număr mare. Ele conţineau IDEI. Mai întâi privind soluţii ştiinţifice, tehnice, cu aplicabilitate practică, mai apoi de orice factură, inclusiv literare, filosofice, artistice.
Tiparniţa a favorizat precum ştim răspândirea ideilor şi a provocat prin asta primele revoluţii socio-economice de mare anvergură. Odată cu apariţia cărţilor au apărut două elemente ca efect colateral al mişcării acestor "produse" :
- dreptul de autor şi
- interfaţa dintre autor şi clientul consumator - editura.

O carte avea o arie relativ restrânsă de emanaţie a ideii. Cât să atragă atenţia, să creeze şi să crească cererea, dar nu suficient să o şi satisfacă. Ceea ce a făcut posibil ca piaţa să fie suficient de mare pentru a putea vinde produsul multiplicat în mod repetat.
În virtutea posibilităţii ca o idee să fie vândută de mai multe ori, a apărut şi posibilitatea câştigului repetat la care făceam referire mai sus, sub forma de "drept de autor".

În mod similar, materialele asemănătoare ulterioare, inclusiv muzica şi filmele, au urmat aceeaşi schemă care a fost legată ombilical de suportul pe care era vehiculată informaţia. Câtă vreme acest suport a fost o condiţie intrinsecă a accesării ideii respective, fie el celuloza cărţii, vinilul discului sau celuloidul, comerţul "repetat" a funcţionat.
Nimeni nu şi-a pus problema ce face cumpărătorul unui volum de Eminescu cu ce află între pagini şi dacă are voie sau nu să-i bolborosească, cu privirea fixă, "Lacul", colegei de cameră.
Nici că ne strângeam toată gaşca să ascultăm "A night at the opera", făcând din asta o sărbătoare, după care discul circula săptămânal pe la fiecare, spre calma disperare a părinţilor.(Putea fi o problemă cumva din altă perspectivă, politico-socială, de tip "Ia spuneţi voi la dom' plotoner, de unde aveţi astea ?? Ha ?? ", dar nu asta am în vedere acum).
Pentru că a interzice aceste lucruri e o absurditate mai mult decât evidentă.

Cartea odată cumpărată, pot s-o citesc, să repet cuiva ce am aflat acolo, să scriu altcuiva despre ea, s-o împrumut sau .... s-o mănânc cu o legătură de ceapă verde !
ACUM dialogăm unii cu alţii în virtual folosind ceea ce am aflat din sutele de cărţi ce ne-au trecut prin mână ! Unii se dau foarte deştepţi şi acum aducând munţi de citate, săracii. Nu e neapărat ceva rău, dar .... oameni buni !!! NU sunt produsele minţii noastre proprii !!!! Cel mai probabil peste 90% au fost "preluate" fără a plăti ceva în schimb. Atunci pot să-mi pun întrebarea : Dacă mi-am "însuşit" ideile respective, am piratat propietatea intelectuală a autorului !!!!
Sesizaţi aberaţia ?

Atunci ce mama dracului se petrece acum de oamenii nu mai sunt în stare să păstreze o logică simplă, a bunului simţ ???

Două cauze, după părerea mea.
Pe care le spui mai încolo. În postarea următoare :D
.

Pirateria şi prostia. I . "Mai proastă ca Paris Hilton"

2009-09-28T17:43:00.005+03:00

Lilly Allen şi-a închis blogul.
Vai tu !

Ei ?
Şi ce-i cu asta ? Nici nu ştim cine naibili o fi Lilly asta.

E fătuca din imagine (recunosc, am ales o poză care mi s-a părut că-i reprezintă elocvent inteligenţa remarcabilă) care se ocupă cu cântatul şi o ferventă militantă antipiraterie.

După ce şi-a pus pe site nişte paragrafe foarte ambiţioase împotriva pirateriei pe internet, internauţii, (care or fi ei murdari pe bocanci sau neduşi la biserică dar tâmpiţi nu sunt) au defiinţat-o frumuşel aruncând-o într-un ridicol total. Mai întâi i-au dat în cap cu copierea respectivelor paragrafe de pe un alt site, fără să se întrebe cum e cu respectarea tâmpeniei de copyright pe care o susţine. După aia s-au luat de music-mixerul ce şi-l postase pe site cu diverse piese asupra cărora desigur dreptul de propietate pe care-l susţine era la fel de nul.
Lilly s-a ofticat şi şi-a închis prostia de pe site.

Ocazie cu care îi adresez şi eu cea mai cumplită înjurătură modernă pentru dame bine : " Lilly, eşti mai proastă ca Paris Hilton".

Episodul ăsta însă mi-a readus în atenţie o chestie care mă cam roade de o vreme.
Unde se termină propietatea intelectuală proprie şi unde începe abuzul împotriva libertăţii semenilor ?

E ceva timp de când mă enervez la aberaţiile privind copyright-ul şi incriminarea pirateriei pe internet. Sunt unele abordări de-a dreptul cretine uneori, din perspective nu numai primitive, ci complet iraţionale. Nu tot ce e vechi e şi prost. Dar abordarea asta e ca şi cum te-ai încăpăţâna să trăieşti în scorbură învelit în piei de capră şi să te hrăneşti din vânat pentru că aşa e tradiţia.

Pirateria pe internet este asociată din capul locului cu hoţia. Cu furtul unui bun. Asocierea pare logică la prima vedere dar la o analiză mai atentă, singura logică căreia îi corespunde este logica prostului.
"Propietatea intelectuală" de care se face atâta caz, poate fi ţinută bine merci acasă în sertar şi nu ţi-o fură nici dracu'.

Vrei s-o vinzi ?
Foarte bine.
Atunci o vinzi şi gata.
Aici apare fractura raţionamentului !!!

Da' continui mai încolo că nu mai am timp.....
.

* Cu saxafonul în penumbră

2009-09-25T16:00:00.001+03:00

De weekend,... de dup'amiaz spre sară...
..cu un pahar mare în care e un vin mic.... da' bun.
Pe sprânceană.
Un strop care să merite atenţia papilelor domol, pe îndelete.
Sprijinit încet de spate...
cu lumina la jumate'...

Ghiuleaua UNU.

2009-09-24T18:06:00.003+03:00

Am spus mai e larg la CopaculDinPădure ce perspective se deschid din primul foc mai consistent al piratului pe frontul politic al toamnei.

Pe frontul antibăsesc e de aşteptat o miorlială bună de un "Oscar" documentar. Cei ce-l vedeau pe pirat în corzi, care şi-au închipuit că cretinismele lor de doi bani, dacă nu au avut efect vizibil imediat poate-poate vor conta în perspectivă, probabil sunt la fel de nedumeriţi ca Mr.Bean trezit în capătul opus al Parisului faţă de gara cu tren în ea.
E normal să nu înţeleagă ce se întâmplă. N-au înţeles niciodată.
Şi nu vor înţelege nici când în "meseria" de chiulangiu parlamentar se vor face disponibilizările ce se impun.

Iar cel mai probabil că virulenţa atacurilor va spori odată cu creşterea lipsei de logică şi eliminarea oricărei urme de raţiune în ceea ce se va oferi publicului prin mijloacele media.
Pentru că se instalează încet dar sigur un sentiment al neputinţei cald ca sloiul şi mic cât Pacificul. Neputinţa naşte ură.

Totodată însă se vor radicaliza şi cei ce au început să se delimiteze de cretini. Tot mai mulţi personi îşi nuanţează poziţia faţă de Băsescu, încercând să scape de o eventuală etichetare de opozant ce devine tot mai rapid echivalentă cu sensul de "Idiot". Vor rămâne probabil pe "baricade" balele lui Ciutacu şi inghinalul lui Badea, spumele lui Nistorescu şi puroiul lui SRS, până în seara exit-pool-ului.
Când vor fi internaţi cu cămeşi primite gratuit de la instituţia ce se ocupă de deranjaţii la mansardă. Cu cureluşe.

* Cum trebuie să arate un blog politic.

2009-09-20T11:22:00.006+03:00

Întrebarea e uşor hilară, la prima vedere şi nu mi-ar fi venit în minte dacă situaţia reală din ireal nu ar fi impus-o.
De bună samă că orice site/blog/pagină virtuală trebuie să comunice ceva şi să năzuiască spe un anume obiectiv. Acel "ceva" ce are autorul/apropitarul de comunicat şi, desigur, scopul pe care-l are în vedere.
Când vorbim despre politică, nu se schimbă nimic din cele de mai sus.

Site-ul unui partid ar trebui să reflecte politica pe care o promovează şi să aibă drept scop popularizarea formaţiunii pentru o mai largă susţinere electorală.
Cel al unui candidat la un anume moment politic, aşişderea, cu respectarea unei scheme de lucru pe un grafic cu finalizare pe momentul electoral vizat.
..şamd.
Nimic anormal până aici.
Pe cale de consecinţă, dibăcia şi profesionalismul cu care platformele funcţionează, dau nota de trecere sau îi lasă repetenţi la disciplina "relaţia prin virtual".
Nu dau exemple, am bănuiala că cei ce cetesc vorbele de sub titlul ăsta au trecut şi pe paginile personalităţilor politice şi-şi pot deja forma o ierarhizare de la "excelent" la "idiot", filtrat riguros prin propriul subiectivism.

Dincolo însă de toate astea este şi amănuntul care determină 80% din succesul demersului politic pe net : capacitatea de a socializa.
Cum arată, ce conţine, viteza de încărcare a paginii, impactul emoţional al culorii, bogăţia materialelor, inteligenţa construcţiei lingvistice, .. şamd, fac restul trebii.

Pentru a avea cui transmite orice mesaj pe net, trebuie să ... AI CUI SĂ-L TRANSMIŢI !!!
Trebuie să ai trafic, cititori, vizitatori, cum vrei să le spui. Şi p'ăştia nu-i poţi lua de la buticul din colţ, sau de la Supermarket. Traficul nu se cumpără cu bani. Clienţii vin dacă vor nu dacă le ordoni s-o facă.
Trebuie să oferi un produs specific pe care ei îl doresc. Pentru grădinari cu deal în dotare - motocoasă performantă, pentru cardiaci - coenzimă, snowboard pentru zgubiliticii cu bani şi timp de hălăduială-n Alpi....

Dacă în concepţia politică a apropitarului politic, "o viaţă mai bună" se traduce strict economic, prin "mai mulţi bani", asta e. Probabil că va avea mari probleme să fure clienţii milioanelor de site-uri concurente ce se ocupă direct şi fără fasoane de"îmbogăţirea" oamenilor. Unde mai pui că ăia n-au nici o treabă cu politica.
Dar dacă în viziunea ta politică, marfa ta e o viaţă socială mai bună, atunci "produsul" e ilustrat direct prin tocmai socializarea în sine. Ceea ce faci dă nota, nu ceea ce spui că faci.
Mai abitir decât în orice alt compartiment, demersul trebuie să fie hiper-social.
(Ca o remarcă punctuală, mi se pare remarcabil ce face blonda de la PDL în virtual !)

Şi ajungem într-un punct sensibil şi delicat : toate cele exemple de mai sus vizează activitatea celor înregimentaţi (mai mult sau mai puţin, dar totuşi înregimentaţi) sub un obiectiv politic specific, parţial, exclusivist. Obiectivele vizează în mod logic EXCLUSIV obiectivele partidului politic cu pricina. Binele social sub forma strictă în care este înţeles de formaţiunea respectivă.

Toţi vor "binele social" pentru toată societatea. Ok.
Toţi au obiective divergente de ale celorlalţi. Ok.
Cele două există simultan !!!!
Nu vi se pare că ceva nu e-n regulă ???
Eu personal văd o contradicţie logică flagrantă între cele două propoziţii, dar în acelaşi timp, firească pentru o societate liberă şi democratică.
Sunt doar mai multe produse pentru pentru satisfacerea aceleiaşi necesităţi. Mai mlte tipuri de motocoase. După părerea fiecărui producător, aia proprie e cea mai cea ! Corect.
Dar eu sunt consumatorul !!!!!

Acest context face pârtie generoasă adevăratelor pagini de discuţii politice, blogurilor credibile, site-urilor cu dialog realist, democratic şi cu adevărat utile şi constructive : cele ale beneficiarilor, ale clienţilor ofertei de pe taraba formaţiunilor politice.
Cei ce stăm la coadă la cassă şi discutăm prieteneşte :
- Biscuiţii ăştia PSD pe care i-ai luat, sunt mai săraci în proteine şi-s şi expiraţi.
- Da, da' sunt la ofertă. La juma' de preţ !
- Eu zic că e o greşeală să faci economie la două pachete d'astea şi să dai apoi dublu pe medicamente.
- Nu cred. Am mai luat şi n-am murit.
- Nu încă.
.. şamd.

Aceste pagini virtuale, mult mai libere dpdv al înregimentării, constituie de fapt după părerea mea, undeva la peste 3/4 din blogosfera politică. Iar dpdv al credibilităţii şi interesului manifestat, probabil se duce binişor la peste 98%.
De bună samă policromia politică este evidentă şi aici. Tenta e de regulă destul de clară, părtinitoare, subiectivă, fie că e declarată deschis, omisă sau negată.

Idealul ar fi un blog complet independent, care să nu favorizeze nici una din conceptele politice de pe piaţă, care să nu distorsioneze şi să nu direcţioneze în vre-un fel părerile clienţilor săi.
Şi, ca orice ideal, rămâne doar o idee, un scop permanent de urmărit şi niciodată atins.
Perfectul nu face parte din lumea noastră decât în gramatică.
(Ba la cât ne duce mintea, avem şi "mai mult ca perfectul" :D )

Prin urmare, părerea mea este că un blog ar fi cu atât mai deştept cu cât s-ar strădui să fie mai aproape de ideal.
Un loc în care orice idee politică poate fi exprimată, susţinută şi combătută de oricine, un loc în care orice doritor să poată propune o temă politică de discuţie, un loc în care orice comentariu să poată viza orice aspect politic ce i se pare interesant şi nu în ultimul rând, un loc în care fiecare să simtă că participă, că este recepţionat, că are importanţă ca entitate socială, că este apreciat ca atare de celelalte entităţi, că şi el contează !
Ca o observaţie, mai toţi blogării pe care i-am vizitat susţin că doresc exprimarea "oricăror" opinii, dar nu acceptă atacul la persoană. Asta e declarativ.Cu alte cuvinte, îşi doresc, ştiu că aşa ar fi bine. Practic lucrurile nu stau mai niciunde aşa, ci se pliază automat pe caracterul şi interesele propietarului de blog.

Un loc în care "virtualii" se pot aprecia reciproc ca persoane chiar dacă au opţiuni politice divergente, cred că ar fi în egală măsură plăcut de accesat şi constructiv prin efectele sale, pentru un număr mult mai mare de participanţi. Ar fi un loc de socializare efectivă, cea mai profundă şi cuprinzătoare "politică".

Pentru că el nu poate exista în lumea reală a virtualului, probabil va trebui să ne mulţumim cu unul care să fie "cât mai"........ aproape.
.

* Lovitura de ghitară de pe net.

2009-09-18T18:00:00.001+03:00

Pentru cei ce nu s-au prins, canadianul Dave Carroll cântă despre cum i-au nasulit ghitara amploaiaţii de la aeroport.
Chestia a fost pe bune, la aeroportul O'Hara, iar jucăria era de clasă, un "Taylor" de 3.500 de dolari.
Nu e nici primul nici ultimul păgubit.
A încercat să-şi recupereze paguba.
Compania aeriană i-a dat cu flit.
Nici aici nu e nici primul nici ultimul.
Pe Dave l-au apucat pandaliile.
... nu e nici primul nici ultimul....

Numai că de la punctul ăsta încolo lucrurile au luat o turnură interesantă.
Aflat practic în imposibilitatea de a se război cu colosul arogant, şi în orice caz cu sorţi de izbândă infimi, Dave s-a răzbunat. Nu în manieră islamică, urcând la bord cu un ac cu gămălie drept armă albă, ci în manieră vestică.
A dat atacul media la imaginea companiei aviatice.
A făcut cânticelul de mai sus.
În condiţii clasice, nimic nu s-ar fi întâmplat, pentru că audienţa lui ar fi fost atât de redusă încât şi un ţânţar ar fi fost mai "înţepător" decât el.
Dar lumea s-a schimbat în această dimensiune. RADICAL:

Dave Carroll şi-a postat filmuleţul pe YouTube.
Şi a depăşit 5 milioane jumate de vizionări.

Asta da, poate fi o problemă pentru imaginea companiei United Airlines !!!
Iar efectul "colateral" a fost şi mai important : Dave a devenit subit celebru. A devenit vedeta zilei, invitat la televiziuni, firma producătoare a instrumentului i-a sărit în ajutor (pe cât de nefavorabilă a fost reclama pentru "United Airlines" pe atât de benfică a fost pentru "Taylor"), iar muzica lui a intrat în urechile neştiutoare şi a racolat urgent o cohortă de fani.

Nmic din toate astea nu ar fi fost posibil fără uluitoarea posibilitate de conexiune virtuală actuală. Nimic din toate astea nu a fost premeditat atunci când s-a născut internetul. Pur şi simplu se întâmplă în mod firesc, ca o urmare logică. Una din picăturile din oceanul de efecte pe care conexiunea interumană, rapidă, ieftină până la gratuitate, plenară, începe să le aibă asupra vieţii curente.
Welcome in tommorow !

Iar canadianul cântă brici :D.
.

* Piratul rămâne pe punte

2009-09-17T22:51:00.014+03:00

Remarcam AICI un aspect care poate să crească brusc în importanţă într-o anume conjunctură.

Remarcam un aspect interesant la antielectoratul contraBăsescu (că electorat nu poţi să-i spui - electoratul e ăla care mere la urne pentru a alege pe cineva nu cel care face efortul ăsta ca să NU aleagă) .

Peneleii sunt destul de ofiliţi săracii cu ocazia florii artificiale de la butoniera cu fermoar, iar pesedeii complet aiuriţi de zăpăceala Geoană-Oprescu.
Asta însă nu schimbă cu nimic configuraţia opţiunilor deja cristalizate. Pentru că opţiunile lor (hilară chestie) nu vizează alegerea propriului candidat. Ştampilele lor se trântesc la comandă pe orice adversar al lui Traian Băsescu, fie el Crin Antonescu, Mircea Geoană, Oprescu, Vadim Tudor, Osama Bin Laden sau Donald Răţoiul.
NU CONTEAZĂ CINE, numa' să piardă piratu'.
Motiv pentru care şansele le rămân infime INDIFERENT CINE VA FI "PIRATUL" !!!
Nu contează doctrina politică (iar e hilar), conceptul economic, dorinţa de reformă sau alte marafeturi "nesemnificative". Astea pot conta pentru masa votanţilor portocalii, pentru pedeleii care au făcut seminarii pe "Reparaţia dreptei" fracturată cu ceva vreme-n urmă, pe care pasă-mi-te Aligică şia lui ceată cearcă s-o'ntregească'ndată.

Am întâlnit deseori ideea că electoratul e polarizat politic în PRO şi ANTI -Băsescu. Este adevărat până la un punct însă.
La prima vedere aşa pare pentru că, precum am spus mai sus, antibăseii formează evident un front comun lipsit de orice alt criteriu.
Pe termen scurt, poate nu e tocmai evident.
Dar pe termen mediu-lung diferenţa e evident mai favorabilă pentru portocalii.
Pentru că la ei am impresia că lucrurile sunt aşezate mult mai stabil.
După ce mandatul II al piratului se termină, se poate susţine următorul portocaliu fără a se schimba nimic din orientarea fundamentală.

Adversarii însă trebuie să-şi schimbe "antibăsescismul" cu "antinegoiţism", "antiBuldogism" sau anti-cine'o fi…
Dacă (putem presupune şi asta, la o adică, că a tot zis-o) Băsescu decide să facă pauză chiar acum, în toamna asta, cred că se va petrece acelaşi fenomen.

Metoda adversarilor săi este nu numai o gafă politică, o anomalie democratică, ci şi o eroare strategică de mari proporţii. Pentru că tot ce a construit "Sinistra Alianţă" transpartinică şi transprofesională, de la Bogdan Olteanu la Marean Vanghelie, de la Crin la Geoană şi de la Patriciu la Nistorescu, devine ZERO-BARAT peste noapte. Întreaga armată de mercenari s-a focalizat pe una bucată om.
In momentul în care este vorba de altcineva, s-a terminat. Toată campania a fost absolut degeaba. Trebuie luat totul de la capăt cu ţinta pe alt om, că ţinta aia, nefiind, nu mai este.

Asta pentru că au impresia că întreaga şansă a refacerii României este în responsabilitatea şi în puterea unui singur om, că lupta asta o poate duce numai Traian Băsescu. De aici şi bucuria (absurdă şi ilogică după mine) vecină cu nebunia ce i-ar putea cuprinde în cazul în care aşa ceva s-ar petrece şi Traian Băsescu ar zice "Pas" la candidatura asta.

De bună samă că şi printre susţinătorii portocalii sunt destul de mulţi fixişti care văd rezolvarea problemelor NUMAI ŞI NUMAI cu Traian Băsescu la timonă. Iar ei ar fi loviţi în aripă la fel de mult cât s-ar bucura tabăra pizmaşului.
Treaba lor.

Eu însă sunt de părere că Traian Băsescu este un simbol, un reprezentant al unor interese politice, a unor concepte economice, a unor măsuri reformatore ce se iau şi se vor lua atâta vreme cât există o formaţiune politică care să le promoveze. Iar dacă până acum câţiva ani această formaţiune politică era o căruţă fără tracţiune proprie, între timp lucrurile s-au schimbat. Am spus nu o dată, şi o mai repet : nu mă văd pe mine ca omul ce-l susţine pe Băsescu cât îl văd pe Băsescu omul care mă susţine pe mine. Pentru că interesele ce le am în vedere, le-am regăsit rezolvabile acolo în cea mai mare măsură.
Dacă nu e el, "cea mai mare măsură" va reveni următorului candidat., aşa cum s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost nici până acum.

Orice comandant de pluton, de detaşament, de echipă.... de vas, are şi un secund. Mai doarme omul, mai mănâncă.... mai mere la dublu W simplu C... există un înlocuitor ce poate prelua atribuţiile astfel ca barca să-şi urmeze cursul fără să intre-n mal. Nici pilotul nu duce avionul de pasageri de unul singur. Există secundul. Chiar dacă nu e pentru moment la fel de priceput precum titularul.

Din punctul meu de vedere, "Piratul" cred că rămâne la post, indferent ce moacă are şi cum îl cheamă, iar strategia adversarilor săi ar putea avea şanse numai într-o Românie nulă politic, de tip antedecembrist. Doar acolo s-a mai schimbat ceva prin dărâmarea unui singur om.
Cred că situaţia-i cu totul alta.
.

* Speak bă, english !

2009-09-17T08:00:00.002+03:00

Mai e cineva care nu ştie engleza ?
Mai e.
Motiv pentru care citatele lui Riddick, clipurile BBC, linkurile către The Sun, sunt minunate dar pot lipsi cu desăvârşire. Iar versurile lui Cohen sunt la fel ca ale Madonnei.
Fraţilor şi surorilor, care nu vă pricepeţi încă la limboaca lui Shakespeare şi actorul englez preferat e Mr. Bean pentru că face pe mutu'....
Puneţi mâna şi-nvăţaţi engleza !!!
Ştiu !
"Eu sunt prea....(bătrân, ocupat, izolat...) ca să fac asta !"
"Mă descurc şi fără".
"Nu-mi trebuie, că doar sunt la mine acasă, unde toţi vorbesc limba ce o pricep eu ".
....şamd.
Nimic din tot noianul de "justificări" a evitării inevitabilului nu poate sta în picioare. Nu există "Dacă" ci "Cand" vă apucaţi de învăţat engleza. Există o singură scăpare : moartea.
Ori muriţi cât mai repede, ori v-apucaţi de engleză.
Niciodată nu eşti prea bătrân pentru a afla ce se petrece în lume, de ce e criză, de ce e prea cald sau prea frig, pentru că aşa înţelegi de ce n-ai pâine pe masă şi de ce nu creşte iarba şi, mai ales, ai idee despre ce dracu' ar fi bine să faci.
Chiar dacă "eşti la tine acasă" cei din jur care nu stau cu capul între urechi precum TU, vor discuta peste puţină vreme despre chestii pe care nu le vei mai pricepe. Vei fi exclus dintr-o lume în care refuzi să intri.
Şi NU. Nu te vei descurca fără. Acum, pe termen scurt nimic nu pare să se schimbe.
Dar schimbarea nu vine de sus să se vadă. Vine de dedesupt.
Cei ce învaţă engleza.... o învaţă şi gata. Nu vin la tine să-ţi zică "Ehehehe...Ioute, bă, io-nvăţ engleza !"
Oamenii îşi văd de trebi şi de interese.
Am abordat subiectul pentru că există părerea greşită că doar cei ce vor să facă lucruri extraordinare, ce-şi propun scopuri extrem de ambiţioase, ce vor să performeze...şamd, ar trebui să aibe în obiectiv învăţarea limbii engleze. Nu lor mă adresez.
Ei ştiu deja engleza brici. Şi alte 4-5 limbi de circulaţie.
Mă adresez celor ce vor să râmână în mijlocul unei vieţi obişnuite, normale, pe care să o poată înţelege.

Poate modul în care pun problema cei cu ochii ca orezu' să spună mai elocvent.

Nu ştiţi încă ?
Select "Romanian" de la "View subtitles".
.

* "The Ghost"

2009-09-15T13:01:00.006+03:00

"Patrick Swayze s-a stins astăzi, în tăcere, în mijlocul familiei sale, după ce s-a luptat cu provocările bolii sale în ultimele 20 de luni." (Annett Wolf - reprezentant pentru relaţia cu presa)

Swayze a fost diagnosticat cu cancer pancreatic în martie 2008.
La momentul diagnosticării, rapoartele medicale au evaluat durata de supravieţuire la câteva săptămâni.

"As spune ca cinci ani este mai degrabă dorinţă de autoconvingere. Doi ani pare mai probabil, dacă evaluez după statistici. Vreau să dureze până când se va gasi un leac, ceea ce înseamnă că mi-ar face tare bine acceleraea cercetărilor în domeniu." - spunea Patrick la inceputul acestui an.

În ciuda bolii sale, Swayze a reuşit să scrie în această perioadă o autobiografie cu soţia sa Lisa Niemi şi să toarne film un TV (drama "The Beast"), în care a jucat rolul unui agent FBI sub acoperire. A ales să nu utilizeze analgezice în periada filmărilor, deoarece acestea i-ar fi diminuat capacităţile artistice.

Născut în Texas, fiul unui coregraf, actorul a avut sentimentul proeminent că performanţa sa de "băiat rău" în rolul Johnny Castle alături de Jennifer Greyd in "Dirty Dancing (1987), a fost greşit interpretată.

La aflarea decesului , Grey a spus: "Când mă gândesc la el, cred că momentul în care am fost în braţele lui, atunci cand eram mai degrabă copii, în dans, ne ridicam practic dintr-un lac îngheţat cu o explozie, ceea ce face acest film mic ceva ce nu ne-am gandit că s-ar putea vedea vreodată.
Patrick a fost o combinaţie rară şi frumuseţe tandră şi masculinitate.
Inima mea e lângă soţia sa, dragă din copilarie, Lisa Niemi, la mama sa, Patsy, precum şi alături de restul familiei".

La trei ani după "Dirty Dancing" a jucat alaturi de Demi Moore şi Whoopi Goldberg in "Ghost", în rolul lui Sam, omul ucis care-şi protejează soţia şi de dincolo de mormânt. Goldberg, ca un omagiu adus stelei cinematografice, spune reaminteşte mesajul din "Ghost : "..va fi mereu aproape".
Făcându-se ecoul sentimentelor celor ce-l regretă, Demi Moore - ("Molly" în "Ghost") spune : "Patrick, esti iubit de atât de mulţi şi lumina ta va străluci pentru totdeauna în toate vieţile noastre".

Actorul Rob Lowe - care a jucat alaturi de Swayze în anii '80 în "Flicks Outsiders" şi "Young Blood" - a declarat ca a "pierdut un frate".
"Patrick trăit o mie de durate de viata intr-o viata. A fost un expert al dansului, a scris cântece, el a jucat in filme de primă mărime, a fost un călăreţ uimitor..." - spune Lowe în Toronto.
"Dar, lucrul pe care mi-l voi aminti cel mai mult despre el, cea mai mai mare aventură, a fost uimitoarea sa dragoste pentru sotia lui Lisa."

"Voi păstra în suflet mereu amintirile mele uimitoare a lui Patrick. Ne-am distrat atât de mult împreună. Întoarce-te repede, Patrick, avem nevoie de tine aici, pe pământ." (Kirstie Alley)

Pertenerul său din "Point Break", Gary Busey : "Patrick Swayze a fost un spirit înrudit, fratele meu spiritual.
Şi-a meţinut permanent concentraea pe ţinta centrală, iar scopul său a fost credinţa în bunătate, în înţelegere şi în dragoste.
Cartea autobiografică a lui Patrick Swayze nu va putea ilustra niciodată suficient ce a făcut, pentru că el sa mutat pe platoul spiritual, unde rămâne viu pentru totdeauna".

C. Thomas Howell : "Nu numai că am pierdut un actor excelent al zilelor de azi, mi-am pierdut fratele meu mai în vârstă din "Outsiders". Inima mea e de a nu numai cu întreaga sa familie, dar şi cu toţi fanii lui, de asemenea."
("The Sun")

Ca menţiune personală, pot spune două lucruri.

Ca şi în cazul nedreptăţitului Michael, decesul prematur, la doar 57 de ani, este o mare pierdere.

Ca şi în cazul lui Michael, eşecul era previzibil, de astă dată în ciuda efortului uimitor şi a ambiţiei exemplare cu care a abordat lupta cu inevitabilul. Au mai fost lucruri care se impuneau a fi făcute şi pe care nu le-a putut gestiona.
Cel mai probabil, oricum nu l-ar mai fi salvat în stadiul în care afecţiunea a fost diagnosticată, dar la fel de probabil e că abordarea mai atentă a stilului de viaţă cu mult mai devreme, încă de la momentul la care un asemenea final nu ar fi putut fi nici măcar bănuit, ar fi creat şansele evitării lui.
Cancerul pancreatic de care a suferit, aceeaşi formă ce l-a pus la podea şi pe dr. Randy Pausch, este poate unul din cele mai frustrante forme de manifestare ce duce la victoria neantului. Forma fizică şi intelectuală este practic neştirbită până în ultima clipă, iar şansele de supravieţuire în acest moment sunt evaluate, pe bună dreptate, la deloc generosul număr "0".
Dumnezeu să-l odihnească.
.
UPDATE TRIST !
Nicu Constantin s-a dus după pretenu de mai sus, doar câteva ore mai târziu.

.

* În curând pe ecrane : "Copy-Paste".

2009-09-14T16:58:00.004+03:00

"Din păcate, drumul meu se încheie aici.
Starea mea de sănătate mă opreşte să merg mai departe.
Problemele de sănătate cu care mă confrunt pot fi remediate acum.
Dacă nu mă concentrez acum asupra lor, riscă să se agraveze iremediabil"

"Dragul meu Mircea suferă de hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, colită ulceroasă, insuficienţă cardiacă, ateroscleroză, reumatism degenerativ, hernie de disc, inflamare a prostatei, Alzheimer, diabet zaharat şi glaucom. Necesită regim alimentar, analize complete şi repaos la pat, aşa că i-am prescris o reţetă compensată, plus un bilet de internare la Elias.
Pînă se vindecă, îi ţin eu locul..."

Deocamdată, reclama.
.

* Miza prezidenţialelor I. Independenţa sistemelor

2009-09-11T16:10:00.001+03:00

..aş vrea să ştiţi interpretarea mea, dacă are vre-o valoare pentru dvs....
(zice piratul cu o diplomaţie impusă de poziţia delicată de a-i cere celui care vrea libertatea - să pună naibii mâna şi s-o ia ! Că nu frige !)

1. ...reluarea activităţii instanţelor...
2. ...punerea în aplicare a deciziilor de pensionare pe care mulţi magisraţi le au în buzunar...
3. ...interimatele nu sunt o soluţie şi vădesc tentaţia de a se plia pe realităţile politice. Chiar dvs infirmaţi ceea ce altfel afirmaţi în fiecare zi : independenţa justiţiei. Probaţi prin atitudine, prin stabilirea unor interimate, prin prelungiri de mandate în afara legii... chiar dvs, prin acţiune, probaţi că vă legaţi foarte mult de politic....

Sunt opinii de cel mai elementar bun-simţ, de neconceput să mai fie necesar a fi exprimate coloanei vertebrale a justiţiei în orice societate normală. Dar la noi e altă poveste. Pentru că, încă o dată, piratul iar face pe normalul într-o lume ce funcţionează pe dos !

A. Reluarea activităţii instanţelor, pentru că justiţia calcă în picioare propriile-i principii care-i justifică efectiv existenţa. Respectarea legii este elementară pentru orice cetăţean obişnuit. Pentru cel ce cântăreşte şi decide privind respectarea legii de către ceilalţi, nerespectarea legii este similară cu autoanularea. Autodesfiinţarea organismului în sine, devenit subit eliptic de sens logic.
Magistraţii sunt în grevă.
Greva magistraţilor este interzisă prin lege.
Punct.

B. Punerea în aplicare a deciziilor de pensionare este o prevedere legală simplă şi clară. Neaplicarea ei încălcă legea.
Se aplică ce am menţionat la punctul A.
Şi iarăşi.... punct.

C. Manevra de "aşteptare" a "următorului" regim politic de după alegerile prezidenţiale, pentru a pune abia atunci, în funcţie de rezultate, "în funcţiile potrivite - oamenii potriviţi", este poate o manifestare a crizei din justiţie chiar mai dureroasă decât încălcările grave de la primele două puncte.
Pentru că aceasta abordare demonstrează faptic, fără urmă de dubiu, că justiţia din România încă nu este capabilă de a-şi purta povara propriei independenţe. Este INCAPABILĂ să acţioneze independent de tutelarea politică.
Iar aici se impune punct şi virgulă;

Ca şi în cazul presei, Băsescu a oferit libertatea deplină de acţiune.
Ca şi în cazul presei, jutiţia se comportă ca un copil îngrozit, pe alocuri cretin, incapabil de a-şi decide singur acţiunile şi de a-şi asuma propria existenţă fără controlul politic "părintesc".

Aşteaptă ... CE ?
Să vadă dacă iese tot Băsescu ? Şi în funcţie de asta dacă "mai au voie" să fie independenţi de politic ?
Să vadă dacă NU iese Băsescu şi să...... SĂ CE ?
Să revină la obedienţa preistorică pe care demagogic o cer a fi eliminată dar faptic o caută cu disperare ?

Băsescu evidenţieză aspectul elementar în faţa căruia ei fac pe orbii : însăşi aşteptarea rezultatului alegerilor înseamnă dependenţă de politic ! Din proprie iniţiativă !!!!

Este tot mai evident că mentalitatea asta primitivă o să dispară din creierii celor ce formează corpul justiţiei române de azi (ca şi cel al jurnaliştilor deopotrivă) NUMAI ODATĂ CU PURTĂTORII RESPECTIVULUI CREIER. Care pentru ei este doar o povară biologică.

Dacă pe perioada primului mandat al piratului structurile respective (şi sunt doar cele mai vizibile, cu impact suficient de mare pentru a le observa din sala de spectacol - câte alte domenii/compartimente sunt în aceeaşi situaţie.... !!!! Poate toate !!!) s-au dovedit incapabile să înţeleagă şi mai cu seamă să acţioneze în conformitate cu noua relaţie cu societatea, bazată pe libertate şi responsabilitate, poate vor reuşi să facă primii paşi în următorii 5 ani. Încă un mandat în care regimul politic (reprezentat de Cotroceni şi doar o parte din legislativ din păcate) să continue să încurajeze şi să-i împingă din cuib, cum face acum piratul.

Sau poate nu.
Cine poate şti ?
Depinde de ei.

Un lucru însă este evident : alternativa este incceptabilă. Pe această aşteptare a unui nou "tătuc" care să ia sistemul de mânuţă şi să-l pună să facă "ce trebuie", accesul la cea mai înaltă funcţie politică din stat a unei persoane cu altă optică ar fi puţin dezastruoasă. Ar urma probabil o prăbuşire cu urmări greu de estimat.
Ce optică politică asupra independenţei acestor sisteme au adversarii lui Băsescu nu mai menţionez. Reiese destul de limpede din relaţia lor cu presa, vizibilă în.... aproape toată presa !
Înseamnă clar blocarea unui proces cumplit de anevoios de renaştere a societăţii româneşti pe criteriile moderne, fundamentale, specifice timpurilor pe care încercăm (nu uşor) să le trăim.
..

*** În memoriam

2009-09-11T16:03:00.001+03:00

* De ce câştigă Traian Băsescu alegerile.

2009-09-08T23:29:00.008+03:00

Puţine lucruri sunt atât de evidente ca modul în care Traian Băsescu abordează relaţia cu electoratul şi, dintre ele, probabil nici una nu este ignorată cu atâta doctă prostie de către adversarii săi.

Abordarea directă a fost dintotdeauna metoda sa predilectă şi este tipul de relaţie care a produs cel mai puternic efect favorabil în politică dintotdeauna, indiferent de perioada istorică.
Aprecierea ce trebuie arătată purtătorului de ştampilă este importantă şi relaţia directă pe care piratul o întreţine, creează şi menţine încredere.

În contrapartidă, adversarii săi preferă abordarea electoratului prin intermediari, "artişti" ai manipulării, prin pârghia mijloacelor media, în momentul istoric în care până şi cel mai nevinovat post de radio este suspectat de interese meschine, iar toate reclamele difuzate nu fac decât să enerveze consumatorul, reuşind să mai aducă clienţi calculaţi la un număr dintr-o singură cifră procentuală din audienţă. În curând şi ăla va fi subunitar, probabil.
Pentru ca Traian Băsescu să câştige în credibilitate, era suficient ca el să stea de vorbă direct cu electoratul, iar contracandidaţii prin sticlele tv.
Dar, aşa cum înainte de căderea finală, Dumnezeu le ia mai întâi minţile, au ales calea formării Frontului Presei de Uniune Naţională AntiBăsescu. Front care a ajuns să aiureze cu atâta aplomb încât efectiv a ridiculizat până şi conţinutul cuvântului "ridicol".

Desigur, pentru a putea lupta pe acelaşi "teren" ca Băsescu, ceilalţi ar trebui să folosească aceleaşi "arme", aceleaşi netode de abordare şi să mai şi facă faţă procesului cu pricina.
Dar, pentru ei, asta este pur şi simplu imposibil. Pentru simplul fapt că nu pot fi credibili. În nici un caz la asemenea nivel de relaţionare. Oamenii te "simt".

Alternativa tocării creierelor celor ce se mai uită la ei, prin făcături de presă ce adesea par concepute de copii hidrocefali, este singura variantă ce o mai au la dispoziţie. Aşa că trag şi ei cu disperare de jarteaua asta până le-o plesni peste ochi.

Cu ceva vreme în urmă piratul s-a perindat prin maghiarime. A spus ce era de spus. A apreciat cererile lor ce au respectat legea şi erau în spirit constructiv economic-social şi le-a retezat-o fără milă când au început să bată câmpii.
Drept urmare se pare că a preluat deopotrivă şi potenţialul românilor şi pe cel al maghiarilor din zonele fierbinţi.

Fără să piardă timpul cu apariţii la TV, pe când Mircea Geoană joacă diverse scenete de varietăţi, piratul s-a dus în inima Olteniei să-l lase şi p-ăsta fără "coledzi".
După lovitura de la Dăbuleni, acum se perindă şi pe la Craiova, marcând prima trotinetă Ford făcută olteneşte : o cărămidă cu roate.

Şi pentru a nu se blegi petalele lui Crin de prea multă atenţie acordată de pirat lui Geoană, acesta îl "fericeşte" şi pe "Floricel" cu o mână întinsă defunctului guvern Tăriceanu reprezentat prin însuşi purtătorul său de nume :
"... Vreau să închei mulţumind încă o dată guvernului Tăriceanu pentru flexibilitatea pe care a avut-o în negocieri, capacitatea de a răspunde dorinţeor şi necesităţilor investitorului, făcând ca, până la urmă, contractul să se semneze."

Poate ceea ce am scris mai sus, este o privire subiectivă, părtinitoare, fiind desigur o interpretare proprie a unor activităţi ce au alte semnificaţii.
Iar dacă scutur acţiunile propriu zise de interprtările mele ar putea rămâne :
- Traian Băsescu discută direct cu electoratul - aşa cum e normal;
- Traian Băsescu apreciază realizările economice pozitive - aşa cum e normal - în ciuda faptului că respectivul guvern a luptat în draci să-l mazilească.
Sau, mai pe scurt : Traian Băsescu - un normal.
.
PS. Am mai intrat şi corectat câte ceva gramatical ce mi-a mai scăpat. Acum mă gândesc ce varză o fi în posturile anterioare !! Da' nu mă mai întorc acum nici să mă bată cineva.
.

* "Folk Alley" cu Diana Jones

2009-09-05T12:33:00.007+03:00

Am ascultat şi nu pot ţine doar pentru mine :
Diana Jones.

O voce excelentă, dar mai ales un om de o simplitate dezarmantă şi o implicare civică pe măsură.

"Există un fel de canalizare pe interiorul său a întâmplărilor din viaţa altor oameni. Nu pot să-mi explic acest fenomen, tot ce pot să gândesc este că trebuie să vină probabil dintr-o parte misterioasă a sufletului ei.." - spunea Joan Baez despre Diana.

Iar ascultând-o eu pot spune cu mâna pe inimă că nici nu se putea o recomandare mai potrivită pentru caracterul ei şi pentru stilul componistic şi interpretativ, decât de la Joan Baez care pare a fi fost idolul său.
Piesa "Henry Russell", sau mai bine zis "Henry Russell's last words", în memoria unui miner îngropat de viu alături de alţi 110 ortaci în una din cele mai mari accidente de gen, este emoţionantă. Este de fapt şi cea pe care am surprins-o într-un concert BBC şi care m-a pus pe urmele interpretei.
Un miniconcert de 4 piese cu parfumul "flower-power" de toată frumuseţea, ce par a fi fost înregistrate chiar la ea acasă.

De altfel Diana Jones este implicată în acţiuni ecologiste, cu precădere împotriva distrugerii arealului de exploatările miniere tot mai mari. Unul din filmele eco la care face trimitere este "CoalCountry" al cărui trailer este mai jos.

"Distrugerea masivului muntos este activitatea cea mai devastatare pe timp de pace
în istoria omenirii - de fapt, în cazul în care distrugerea bogăţiilor naturale ale naţiunii noastre şi a patrimoniului cultural ar fi fost comise de către o putere străină, ar fi fost
considerat un act de război - pentru că într-un sens foarte real, acesta este un război împotriva Pământului.
În fiecare săptămână, detonările masivului de cărbune pentru îndepărtarea suprafeţei în scopul mineritului, presupun explozii mai ample şi mai puternice pentru terenul şi comunităţile
de Appalachia decât bomba atomică la Hiroshima, cu scopul de a extrage cărbune, pentru încălzirea planetei, otrăvirea apei, aerului şi a solului.
Ar trebui să ne implicăm cu toţii pentru a încheia această politică energetică efemeră, care ne îndreaptă practic spre sinucidere în cele din urmă şi pentru a promova alternative de energie regenerabilă şi crearea de locuri de muncă ecologice."
Spune Woody Harrelson promovând filmul.

Frumos, nu zic nu.
Frumos şi constructiv.
Să oprim odată această metodă primitivă de a ne hrăni cu energie brută !
Rămâne doar să vedem CE PUNEM ÎN LOC !!!
Că până nu avem alternative viabile, practice, eficiente şi acceptabile, nu văd cum ne-am opri înainte de a arde tot ce putem arde. Ne pricepem la asta.

*Veşti bune despre criză. Şi al zecelea pitic.

2009-09-04T20:55:00.001+03:00

În România Criza a cam pălit.
Normal. Nu poate fi folosită eficient împotriva lui Băsescu, aşa că mai bine nu mai e.
Doar Geonel su arta lui inimitabilă de a se face de râs, a scos o perlă de categoria "prostănac-III" : "..cel mai simplu mod de a iesi din criza este ca la finalul anului 2009 "regimul Basescu-Boc" sa nu mai guverneze Romania."

Chestia interesantă, dacă e să ne luăm după spusele UNOR specialişti în economie economică, Criza se face că-şi face bagajele :

"Confruntat, de cand se afla la Casa Alba, cu un flux continuu de stiri economice proaste, Barack Obama a avut in sfarsit, vineri 31 iulie, un motiv de satisfactie, odata cu publicarea cifrelor de crestere economica pe trimestrul al doilea, scrie ziarul francez Le Monde. Din aprilie pana in iunie, produsul intern brut (PIB) a scazut, desigur, pentru al patrulea trimestru consecutiv - ceea ce nu s-a mai intamplat din anii 1930. Dar s-a contractat cu "numai" 1% in ritm anual, dupa o scadere de 6,4% in primul trimestru si de 5,4% la sfarsitul lui 2008." "Cifrele publicate vineri arata ca economia americana este pe punctul de a iesi dintr-una din cele mai grave crize din istoria sa.." "Relansarea cresterii este pe deplin posibila din urmatorul trimestru", afirma Michelle Meyer, economist la Barclays,.."

Păi, dacă la America aia mare se simte adiere de relansare economică, înseamnă că nici la buricul Europei nu poate fi deperte.

"Economiile central-est europene urmeaza incet redresarea semnalata in Europa de Vest,
OLE !

Astea sunt veştile bune.
Cei 9 negri mititei deveniţi albi, în urma îndeplinirii dorinţei cu pricina de peştişorul de aur. Dar vine al zecelea, la a cărui dorinţă se fac la loc, tăciune.
Vestea proastă, una şi bună.
E că alea de mai sus sunt mai degrab duse cu sorcova decât verosimile. Al zecelea negru, Dr. Fatih Birol, economistul sef al International Energy Agency (IEA)zice că :
"Preturile ridicate ale aurului negru, cauzate de cresterea rapida a cererii, alaturi de o stagnare, sau chiar un declin al aprovizionarii cu petrol ar putea anula orice sansa de revenire a cresterii economice.."

De ce ne-ar îngrijora ?

"O analiza detaliata a peste 800 de campuri petrolifere din intreaga lume, care asigura trei sferturi din rezervele mondiale, arata ca marea lor majoritate au atins momentul de varf al productiei, iar rata de reducere a rezervelor de petrol este de doua ori mai mare decat se credea in urma cu doi ani.In plus, apare si problema cronica a subfinantarii investitiilor in tarile producatoare de petrol, care se va traduce intr-o "prabusire a industriei" care va pune in pericol orice speranta de revenire din actuala criza economica mondiala.."

Oare chiar să nu se prindă de asta atâta amar de economişti şi popor ?
"...atat publicul, cat si guvernele par a fi oarbe in fata evidentei ca petrolul, pe care se bazeaza civilizatia umana moderna, se epuizeaza cu o viteza mai mare decat estimarile initiale, iar varful productiei mondiale se va inregistra in circa zece ani - cu o decada mai devreme decat credeau majoritatea specialistilor."

Dar poate că cei de mai sus au dreptate şi ăsta bate câmpii.
E puţin probabil.
Pentru că de vreme ce cei ce susţin "redresarea" economică scot asta pe softuri sofisticate într-un birou de sticlă la etajul 200, calculează rezultatele de care au nevoie pe baza unor date iniţiale extrem de fluctuante, instabile, cu mare marjă de eroare şi instabilitate, Birol vorbeşte pe baza concluziilor rezultate din cantităţile extrase, măsurabile la baril.

Pentru că cea mai elementară logică spune că ideea creşterii nelimitate a ceva într-un spaţiu finit şi cu resurse finite, este aberantă.
Iar "specialista" lu' peşte prăjit, madam Michelle, zice ".."Relansarea cresterii este pe deplin posibila din urmatorul trimestru".

Pentru că nu degeaba 40.000 de acri (aprox.16.000 ha) de pământ kenyan fertil intră în posesia Quatarului, plătit cu banu' jos. Dacă ăia care stau cu poponeţele pe butoiul mondial încep să simtă foamea-n gât, eu zic că Birol are dreptate.
.

Războinicul a murit în drum spre front. A făcut guturai.

2009-09-02T19:18:00.008+03:00

Cei doi stăteau pe bancă.
Vară târzie. O după-amiază dulce, cu parfum color. Lumea se perindă cu zâmbete până la urechi.
- Mă Radule, ce zici, mergem la femei ?
- Azi ?
- Îhî.
- Io ştiu !
- De ce mă, nu ţi-ar place ?
Ăsta se uită pe sub sprâncene, mustăceşte nemulţumit, şi-şi drege glasul zâmbind cu-n licăr ştrengăresc în ochii mijiţi :
- Tu ce zici ?
- Bun. Păi atuncea mergem ?
- Hai.
Se ridică amândoi sprijinindu-se reciproc şi dau să se îndrepte spre alee.
Un autoturism trece vijelios pe şoseaua de la intrarea parcului, undeva la câteva sute de metri. O pală de aer mişcă mai nervos frunzele şi flutură o şuviţă pe creştetul lui Radu, care se opreşte brusc.
- Ce e mă ?
- Măi ! Ştii ceva ? E nu mai merg azi.
- De ce ?
- Tu nu vezi că bate vântul ?
********************************************************************************

Calitatea contracandidaţilor piratului nu mai este nici un secret pentru nimeni.
Un grup de babe cu coliva-n coşuleţe ar face faţă mai cu spor unei curse prezidenţiale decât ameţiţii ce şi-au trecut numele pe lista de pretendenţi la tronul palatului.

Primul războinic tocmai a luat vitejeasca decizie de a amîna lupta pentru altă dată. Când condiţiile vor fi mai favorabile. Acuma bate vântul.... alteori e foarte cald. Odată a şi plouat !!!
Domnul Duda a reuşit antiperformanţa de a nu obţine nici o părere favorabilă simultan cu dinamitarea imaginii Casei Regale, singura ei avere consistentă de altfel. A reuşit să ducă în ridicol până şi imnul, care nu ştiu să mai fi fost manelizat până la el.
Să fie sănătos. N-am fost regalist şi nici nu cred că o să mă schimb la vârsta asta. Aşa că nu-i reproşez ceva ce nu prea mă interesează.

Pentru mine e mai interesant care e cel de-al doilea care se va duce-napoi pe băncuţă, înainte ca piratul să catadicsească măcar să anunţe că va candida pentru un nou mandat.
O fi Toni ?
O fi Mircea ?
Numa' puţin să se anunţe felcerul cu halat şi mască pe moacă că vrea şi el la.... "femei" şi vom afla.

* Nu ne mai încăpem

2009-09-01T12:17:00.007+03:00

Tanti Motto în vacanţă :
Nu e "evening" cum e seara,
Da' nici plajă ca Sahara !

Întins şi floeşcăit ca o moluscă,
Stau cu privirea-nfiptă-n zare.
Oprită-o clipă din alunecarea-i bruscă,
Ca micu-nţepenit în scobitoare.

Precum minuta în clepsidră-mpinge,
Mi se strecoară nisipul printre deşte.
Pe plajă nu mai e picior de minge.
În mare nu mai e picior de peşte.

S-a scăpătat amiaza de-o părere,
Pe sub grătare se frământă-ncet cărbunii.
Unii frământă micii, alţi-o bere...
Pe mine mă frământă soarta lumii !

Privesc iar zarea cât este de mare,
Apoi la mare mă zăresc un pic.
Şi-o revelaţie se naşte-n clocitoare :
Pământul ne-a rămas prea mic !

Descoperit-au cei cu telescoape,
Cum Universu’ o cam face lată.
Se-mprăştie de nu se mai încape,
Până-o să se răstoarne din covată.

Omul, fiind în Univers fereastra,
Se umflă dar şi el, că nu-i mai prost.
Habar nu are de ce dracu' face asta,
Şi nici dacă ce face are rost.

Şi tot privind la astă nouă-nfăţişare,
La gogoloiul ce sub tălpi ne crapă,
Ce-i tot mai strâmt şi strânge tot mai tare,
Părerea mea e ... c-a intrat la apă !

Normal. Te bălăceşti atâta vreme,
Şi stai acoperit optzeci la sută !
Începi să te-ncreţeşti, mă nene,
De-ţi scade şi temperatura absolută.

Găsit-am deci, după căutături,
De ce Pământul ăsta dintre nori,
Ne strânge-aşa de tare-n bătături,
Şi-ncepe a pocni la subsuori.

E prost, bă ! Un maldăr de gunoi banal.
Umil stă fleoşcăit sub tălpi, inept.
Doar cu un braţ, gravitaţional,
Ne strânge ca un mameluc, la piept.

Din ce a fost mai e doar un cotor.
Şi-o să ne luăm probabil traista călătoare,
Să ne găsim altul, încăpător.
Măcar cu două numere mai mare.

L-om drăgăni un pic, l-om mângâia
Ca şi pe ăsta, l-om păpa încetinel.
Iar după ... băţu-n traistă ne-om băga.
Mâinile-n sân. Picioarele în el.

Şi cât m-am benoclat la orizont,
Închipuindu-mi cum se uită el ‘napoi,
Berile s-au prăpădit pe front.
Micii-au pierdut război după război.

A mai rămas o urmă de muştar.
Şi două scobitori uitate.
O fină adiere de mărar.
Lada de bere răstignită-n spate.

Ferească-se grătarul de flămânzi.
Ferească-se şi berea de Setilă.
Ferească-se Pământul de bolânzi,
Ferească-mă pe mine de gândilă.
_____________________________
Acu de alta nu mai scap !
Altă-ntrebare-ntre urechi îmi vine :
Cin’dracu-mi puse gândurile-n cap,
Când viaţa se trăia pe lângă mine ?

View More Free Videos Online at Veoh.com

* Cal la apă !

2009-08-30T09:39:00.004+03:00

Ca un răspuns la comentul lui Filadel şi completare-continuare la relaxul anterior.
Madonna a făcut fix ce ştie : prostii.
Este una din cele mai artificiale fiinţe pe care le-am văzut vreodată.
Şi cu asta nu mai consum o literă pe ea. Subiect închis.

Filadel s-a oprit asupra unui person pe care l-am mai atins cu ceva vreme în urmă şi l-am completat cu vorbe d-ale noastre : George Harrison.

Reiau sugestia lui şi o dezvolt, dat fiind că vizează un subiect la care am mai făcut trimitere AICI. Ulterior am făcut un dosărel separat pentru domeiul ăsta mai delicat şi serios pe Viq4Life
De când am postat alea până acum, două persoane apropiate au renunţat la fumat. Una are luni bune la activ, iar juniorul merge pe a treia săptămână. N-am spus nimic mai mult decât "Faceţi ca mine".
Se pare că merge :D

Dar să revenim la relaxarea de weekend.
Piesa este "Cal la apă", George Harrison şi Jools Holland, apărută pe albumul Small World Big Band (2001).
George şi fiul său Dhani, au scris şi înregistrat piesa pentru a contribui la proiectul iniţiat de Jools, prietenul lui George "Jools Holland's Big Band Rock", proiect pus în fapt cu doar câteva luni înainte ca George să fie doborât de cancer. Versurile reflectă parţial încăpăţânarea lui George de a nu renunţa la fumat, în ciuda dovezilor medicale evidente, dar se referă şi la alte persoane care ignoră avertismentele de această categorie.
George a înregistrat vocea şi chitara în Elveţia şi Olanda, iar mai târziu s-a supraimprimat trupa mare şi background-ul, în Anglia.

Cu o traducere în stil personal :D

Poţi duce calul la apă
Dar nu-l poti face să bea
Oh nu, oh nu, Oh nu...

Am un prieten, cam complet în găleată.
Oamenii navigează prin viaţă. Dar el a eşuat.
I-am spus "Bătrâne, hai să ne deşteptăm odată"
S-a uitat câş la mine, apoi a decuplat.

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu-l poţi obliga s-o şi ia.
Oh nu, oh nu, oh nu

Cineva la care ţin, a ajuns la extremă.
Cu adevărat însetat, privirea-mi întoarce.
"Bătrâne-zic- ştii bine, e mare problemă"
"E ok."- zice calm şi sticla o stoarce.

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu să şi gîndească aşa.
Oh nu, oh nu, oh nu.

Un predicator odată, m-a avertizat de Satan.
Poate amicul nu-l ştie. O fi posedat !
Ce face-atunci Domnul pentru "cap de bostan" ?
"Doamne, apleacă-ţi privirea şi schimbă-l pe dat' "

"Sorry! N-am timp. Vorbesc, dar nu-n van.
Va auzi când trufia îi va fi plecat."

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu-l poţi obliga s-o şi ia.
Oh nu, oh nu, oh nu.

Şi drept epilog, clipul pe care l-am potcovit cu vorbe la începutul anului ăsta :

* Nu vreau Madonnă. Luaţi-o voi.

2009-08-26T23:15:00.004+03:00

Fie că m-a impresionat direct sau prin emoţiile trezite în cei dragi din jur, Whitney Huston a fost o bună bucată de vreme membru al familiei. Ea nu ştie, dar asta n-are a face.

Aşa cum stă bine oricărui artist de marcă, a făcut paşi în lateral, a ciugulit şi bomboane dementă, a mai luat ceva cafteala şi de la Bobicul dumneaei, ne-am mai pictisitără şi noi un pic, şi alte prospături au umplat treptat zgomotul casei.

De puţină vreme a facut nişte ani împliniţi şi are abiţiosul proiect de a se relansa cu surle şi trâmbiţe în toamna asta. Personal îi doresc succes că talent are sărăcuţa. Poate anişorii ăştia au adus cu dînşii şi înţelepciunea corespondentă şi-şi stabilizează zborul la plafonul de croazieră, pe spaţiu mai larg şi pe termen uşor nedefinit.
Cred că merită asta, ca singurul artist din lume (până acum) care i-a bătut pe Beatles, cu 7 albume consecutive ce şi-au pus fesuri de premianţi cu moţuri de platină.

De ce din atâta muzica m-am oprit acum la ea?
Pentru că vineri, 28 august, dacă iconcert nu bate câmpii, se pare că este pe la Mamaia.
Şi văd că idioţii de serviciu ai jurnalismului românesc sunt picaţi în limbă de 10 zile după Madonna.
Gusturile nu se discută.
Şi ce pretenţii mai poţi avea la papilele lor gustative câtă vreme stau cu guşile pline ?
În septembrie se pare că vine şi Leonard Cohen în Bucureşti.
Dar nici el nu e "Madonnă" aşa că nu merită atenţia mutanţilor.
.

* Penibilul oficial

2009-08-22T12:11:00.007+03:00

Rar mi-a fost dat să văd o piesă cu un scenariu atât de idiot şi cu o interpretare atât de cretină ca ceea ce au servit cei 8 ... 9...8..9...8 ..OPT! tâmpiţi oficiali, joi în faţa naţiunii române.

După istoria înregistrării "subversive" ce le-a scos întunericul interior la lumina reflectoarelor virtuale, se impunea desigur o abordare "în forţă" care să redea credibilitatea parascoveniei ăsteia de comisii.
Dar debilitatea nu dă credibilitate.

Justiţiarii ăştia decupaţi dintr-un film serie C, dar unul PROST de acolo, reprezentanţi ai unui Parlament la fel de dus cu sorcova, nu erau îngrijoraţi, tensionaţi sau ... preocupaţi de faptul că vor sta faţă în faţă cu ELENA UDREA... FILMAŢI ÎN DIRECT ... deci în văzul întregii ţări.
Nu.

ERAU MORŢI DE FRICĂ !!!!
Fierţi... uscaţi... înţepeniţi.... !
Ţaga săracu' s-a scăpat pe el începând cu prima numărătoare de capete seci. Şi pe măsură ce infarctu-i dădea târcoale a început chiar să-mi fie milă de el.

Mandolinistul, s-a agăţat disperat de peretele vertical al lider-ship-ului, perete ce s-a dovedit nu numai prea abrupt pentru delicatele-i gheruţe, dar mai ales lipsit de cele mai elementare puncte de sprijin pentru o indispensabilă logică a lucrurilor.
A rămas săracu' răşchirat ca o păpuşă dezarticulată, spânzurat ridicol deasupra unui hău intelectual de unde nici măcar ecoul nu se mai poate întoarce.

Îi mai turna şi ameţita aia de Vasile o oliţă de noapte pe stânca rece şi neprimitoare (că la cât o duce cocul, nu prea poate produce altceva), cerând aprobarea Elenei Udrea cacomisia să se documenteze .... 5 minute !!!!
În dezacord cu Mandolină, care (evident dezacordat) a pus mâna pe ... cârmă şi a ... supus la vot consultarea documentelor timp de 5 minute. De-ţi vine să râzi plângând.

Ridicolul formei e atât de mare că rişti să pierzi ridicolul de fond. După "studiul" de 5 minute, (în care au trecut 10).... fără ca cineva să poată ceti două fraze cap-coadă (necum să mai înţeleagă-analizeze-constate-concluzioneze) din docomentele cu pricina, urma să fie chestionată PERSOANA privind problemele ce pasă-mi-te ar fi reieşit de acolo. Dacă cineva-şi poate imagina o asemenea bazaconie !

- Cereţi-mi mie îngăduinţa...
- V-am cerut-o (sic!-aiurea) dar este invitată, este femee... sunt femee ...
- Nici o problemă doamna deputat, sigur că da, NUMAI SĂ VĂ FIE DE FOLOS ..
..îi trânteşte armazoanca, bâgând cocul în ceaţa nedumeririi gramaticale : oare a fost pusă la punct sau a fost pusă între paranteze ?
După ce-o ofileşte p'asta, îi şterge una din întoarcere lu' găgăuţă cu sabie de cauciuc şi coif de hârtie, că era la-ndemână :
- Să ştiţi că problemele turismului românesc sunt importante, domnule Bănicioiu...
- Aaaa ! Să ştiţi că problemele României, în general sunt importante... - parează ăsta lovitura cu un citat din manualul de istorie de-a IV-a...
- Da, dar nu vă ocupaţi dvs. de ele, din păcate..
- Ba din păcate...- Ptiu drace ! La viteza asta de reacţie a armazoancei mai că era să-i crape fontanela - ... din păcate şi din fericire ne ocupăm de ele împreună, să ştiţi...

O voce din fund (acelaşi fund-izvor de lucrătură pe la spate) se bagă-n seamă :
- Suntem parlamentari... ne ocupăm de ele împreună...

Serios, mă ?
Asta e "ocuparea" de problemele ţării a parlamentarului român ales de ăia care nu-şi găsesc loc de muncă acum, mă hahaleră ?

Vă sugerez să vizionaţi cu atenţie acest regal de teatru naiv, piesă ANTOLOGICĂ pentru realitatea politică a anului de graţie 2009, la care Nenea Iancu, (în dreapta lu' St. Petru care sughiţă cu ochii cât doo farfurii de supă), stă pe ciuci şi-şi ia notiţe.

Să fim bine înţeleşi !
Nu este vorba despre o activitate politică a unui partid, despre o serbare câmpenească sau despre un talk-show tv, ci despre una dintre cele mai importante activităţi desfăşurate de un grup special desemnat de cei mai importanţi oameni ai statului român - PARLAMENTARII - ce trebuie să facă ceva pentru ca societatea să meargă mai bine. Este exemplul "model" de activitate parlamentară. O demonstraţie publică, precum ale marinei, poliţiştilor, pompierilor cu ocazia zilelor aniversare proprii. Asta e ceea ce au mai bun !!!
Ba, chiar mai mult decât atât, este o activitate ce are obiectiv real, concret, ce trebuie să fie în conformitate cu statutul său de funcţionare şi rostul existenţei sale.
Că atunci când nu sunt vizibili publicului de pe spinarea căruia-şi umflă burţile, nici prin cap nu ne poate trece ce mama dracu' fac.
Jalnic.
Cu asemenea oameni în Parlamentul României, poporul ăsta poate înainta numai către groapă.

Avem pe de o parte un adunătură de figuri de carton, falşi reprezenaţi ai intereselor celor ce i-au ales, ce respiră minciună şi demagogie şi prin cel mai insignifiant gest, fără a mai fi nevoie să mai scoată măcar un diftong.
De cealaltă parte un om.
Atât.
Nici mai mult nici mai puţin decât un om normal.
O fi bun ? O fi având rezultate ? Merită postul ăla ?
Dracu mai ştie !
Nici măcar nu mai ajungi să mai evaluezi prin criterii de performanţă activitatea lui.
Ca şi în cazul lui Traian Băsescu, este suficient să păstrezi limitele normalităţii, să păstrezi conexiunea cu interesele oamenilor, să nu te laşi călcat în picioare şi să lupţi cu adevărat pentru a face ce ai zis că faci atunci când o parte din electorat a mers pe mâna ta.
Cât de mult reuşeşti să şi realizezi din obiectivele stabilite, rămâne de văzut. Sunt multe variabile ce se iau în calcul.
Acum însă problema se pune la un alt nivel, la unul elementar.

Pentru că la momentul ăsta pe celălalt taler al balanţei sunt nişte mutanţi.
.

Nu-s răcit !

2009-08-18T00:55:00.003+03:00

Clar.
NU am nasul înfundat.
Pentru că, aşa cum ziceam mai adineauorea... Madam "Turism", la doar câteva ceasuri de la slobozenia istoriei din întunericeala secretoasă la lumina internetului, îi ia la trosneală pe mameluci :

"Am decis formularea de plângeri penale pentru fiecare participant la această discuţie, la acest complot. (...) Nici eu şi niciun alt angajat al Ministerului Turismului nu se va mai prezenta în faţa acestei comisii. (...) Am decis să solicit un control al tuturor instituţiilor statului cu atribuţii de control asupra Ministerului Turismului pentru a dovedi că activitatea ministerului este în deplină legalitate", a spus Elena Udrea, ciugulit de AICI.

Roberta Anastase a luat notă de problema ridicată de PDL şi solicită Parlamentului să-şi cheme copii bolnavi lăsaţi în mijlocul străzii, plini de praf şi-n albul ochilor, cu mucii întinşi până la urechi, care tocmai au făcut pipi în chiloţii lipsă.
Nu de alta, dar se pare că turma de avocaţi de care vorbeam în postul precedent vine tropăind şi o să-i cam calce pe handi-cap.

Îmi amintesc că, la începutul scandalului, Elena Udrea a zis unuia dintre războinicii cu turcaleţe din hârtie de ziar, (fostă maculatură-actualmete higienică), ceva de genul : "Băi Tontolane, tu ai impresia că poţi să Ridzi de toată lumea ?"
Chestie care l-a făcut p-ăla săracu' să miorlăie pe sticlă de-a trebuit să răzuie lumea zoaiele cu şpaclu'.
E, se pare că şi caninii cotarlei ce schelălăie la comanda dresorului 322 vor cam avea nevoie de dinţolog. Să dea Domnul a nimeri peste unul cu facultatea la Spiru Haret.
La ID.
.

Deosebirea dintre "Comisia Udrea" şi o haită de lupi.

2009-08-16T21:06:00.007+03:00

Executia Elenei Udrea » zoso's blog - Watch more Videos at Vodpod.

Poate în mintea mulţimii, căpăţânile alea înfipte-n vârful costumelor (şi bine legate cu şnurul cravatelor să nu le ia dracu', prima adiere şi să nu mai vadă restul mecanismului pe unde calcă) ce se-adună în celule de luptă de clasă denumite pompos "comisii", (atunci când nu sforăie în Parlament) reprezintă fruntea naţiei. Right !
Că doar ei au vorbit litere în campaniile de teren şi cuvinte în media mugulilor să convingă electoratul că-s deopotrivă cinstiţi şi deştepţi, corecţi şi inteligenţi, şi veghează la respectarea legii şi progresul economic.

După ce "vezi" vorbele de mai sus, mai vii de'acasă.
Constaţi că vorbim de o haită ce-şi ştie bine prada, şi dă târcoale să caute pulpa potrivită de înşfăcat.
De bună samă că dotarea blondei nu putea trece neobservată, (vorbim desigur de activităţile economice şi apetitul politic al persoanei în discuţie, nu la ce vă gândiţi voi !) şi "căprioara" trebe păpată. Se începe cum spuneam cu picioarele, ca să nu fugă.

Şi dacă tot se începe cu picioarele, la ce mai e nevoie de cap ?

Adunătura asta de mameluci, n-are nici cea mai vagă idee privind pretextele cu care s-o'nfunde pe ministreasă. Nu mai vorbim numai de rea-intenţie, ci deja de o lipsă totală de scrupule pentru fabricarea unor acuzaţii, oricât de aberante, pentru înlăturarea unui adversar politic. Şi nici măcar nu ştiu de unde să înceapă. Că unde trebuie să termine, ŞTIU !
E în "fişa postului".

Nici domnul Dracu' nu ştie dacă Elena Udrea a făcut sau nu aranjamente cu cineva. Numai că personul respectiv (care nu poate fi convocat la comisie, fiind deja prezent în creierii membrilor) chiar dacă ar şti, cel mai probabil nu poate nici el oferi dovezi REALE care să conteze cu adevărat în faţa unei instanţe corecte.
Toate sumele sunt pe hărtii semnate de o cohortă de personi din minister, iar gogomănia aia cu reeşalonarea împrumutului şi că "n-a plătit două luni iar banca nu i-a trimis somaţie" parcă e luată din filmele cu proşti.
Ceea ce e de înţeles pentru că se pare că e venită pe "filiera Ciudatu".
Cea mai tare chestie s-ar putea să fie replica blondei.
Că dacă nasul meu nu e complet înfundat, mie-mi miroase că nu degeaba s-a blindat madam cu o cohortă de avocaţi. Fiecare alunecare a gogomanilor, individual sau în grup, pe lângă litera legii le va da ălora muniţie.

Zoso, care spre disperarea completă a lui Bombonel, a slobozit clipul de mai sus în virtual, vede asta drept o execuţie planificată a Elenei.
DA.
Planificată, da.
Să vedem însă dacă reuşesc să păcălească justiţia, că gurile căscate ale mulţimii are grijă să le umple Năpârstocea cu Cotidiotul lui, care face treabă (mare).
Şi să mai vedem şi dacă firma aia de avocatură ce a stat cu ochii pe blondă, pe încadrarea activităţilor ei în cele legale şi acum se benoclează la demersurile derbedeilor de mai sus, îşi merită sau nu banii.

PS.
Privind titlul postării, nu am menţionat nimic pentru că nu am găsit încă argumente pertinente să susţin că există vre-o diferenţă, alta decât de "patruped bun-biped rău". Mai caut.
.

* Învăţământul crăcănat.

2009-08-11T15:10:00.010+03:00

Se discută, aşa cum PROST ne-am obişnuit, de amănunte nesemnificative, sau prea puţin importante, în contextul unor acţiuni vitale pentru însănătoşirea bolnavului popor român. Mărgele de sticlă în loc de arta tradiţională, fie ea şi în tone de aur.
Asumarea răspunderii guvernului pe pachetul de legi ce include şi reforma învăţământului agaţă mîneca atenţiei datorită "inteligenţa abordării politice" prin care Boc îşi pune adversarii în lumina reflectoarelor tocmai când au nădragii coborâţi.
Aparent nu e nimic rău în asta.
Nici în abordarea portocalie nici în discuţiile pe marginea ei.
Dar unde sunt discuţiile pe fond ?
Despre problemele cu care procesul de reformă se confruntă de fapt ?
Despre mutilarea ideii de creştere a calităţii procesului educativ pe care creierii lui Vanghelie o fac cu mâna Androneascăi ?

Se pare că cea mai pertinentă abordare este cea pe care prof. Ştefan Vlaston a avut-o, cu o seamă de ocazii, slobozind în cele din urmă următorul apel :

"DOMNULE PRIM MINISTRU EMIL BOC
Aflam cu surprindere de initiativele d-nei ministru Ecaterina Andronescu privind descentralizarea, modificarile curriculare, ale examenului de bacalaureat si ale procedurilor de admitere la liceu.
Dupa 19 ani de improvizatii si experimente, ne-am fi asteptat ca toate aceste propuneri sa rezulte dintr-o viziune, strategie si pachet de legi, valabile o perioada indelungata de timp, pentru a da sistemului de invatamant si beneficiarilor sai predictibilitatea si stabilitatea de care au atata nevoie.
In momentul de fata societatea romaneasca are un Pact pentru Educatie, o Strategie, asumate de fortele politice, sindicatele si societatea civila si, decurgand din acestea, un pachet de legi, rezultate ale activitatii Comisiei Prezidentiale pentru Educatie, condusa de Mircea Miclea.
A nu le pune in opera acum, a improviza iarasi pentru un an sau, in functie de evolutiile politice si electorale, pentru mai multi ani, reprezenta o grava eroare de management guvernamental si un atentat la viitorul si prosperitatea nationala.
Domnule Prim Ministru,
Va propunem un calendar pentru rezolvarea urgenta a acestei situatii:
1. Convocarea imediata a Parlamentului Romaniei intr-o sesiune extraordinara, pentru asumarea raspunderii Guvernului pe pachetul de legi elaborat de Comisia Prezidentiala.
2. Elaborarea in cursul lunii august a legislatiei secundare, derivand din acest pachet de legi, astfel incat anul scolar viitor sa inceapa intr-un cadru legislativ nou.
3. Acordarea unor coeficientii in grila de ierarhizare privind Legea Salarizarii Unitare, care sa consfinteasca importanta si pretuirea pe care societatea o acorda corpului profesoral.
Imprejurarea ca un ministru al educatiei, aflat in mod vremelnic in acest post, se opune din orgoliu sau calcule electorale acestui parcurs de innoire a sistemului educational, nu este de natura sa va absolve de raspunderea enorma pe care o aveti fata de societatea romaneasca.
Ignorarea acestui moment important din viata scolii romanesti, comparabil poate cu reforma lui Spiru Haret, v-ar face, d-le Prim Ministru, responsabil de destabilizarea sistemului de invatamant la inceputul de an scolar, cu consecinte imposibil de evaluat asupra societatii romanesti.
1. Prof. Stefan VLASTON, Presedinte EDU CER
2. dr. ing. mat. MARIAN STAS, MPA - Presedinte, Fundatia CODECS pentru Leadership
3. Prof. Gheorghe RADULESCU, Presedinte AEACE-IP.
4. Prof. Florin Colceag, Presedinte EDU-GATE, Presedinte IRSCA Gifted Education
Pt. conformitate
Prof. Stefan VLASTON

Domnul Vlaston nu este nici e departe pedelist, (ba aş zice că... din contră), dar pe acest subiect este de o consecvenţă remarcabilă iar argumentele dumisale par mai mult decât elocvente.

Prin urmare, DINCOLO de bătălia pur politică, de avantajele-dezavantajele unei formaţiuni sau a alteia, de câştigul de imagine sau posibila invalidare a guvernului, avem în faţă două direcţii divergente pe care cele două forţe politice din guvern vor să determine mersul sistemului educaţional.
Unul după vorbele piratului (ale căror colorată potrivire a supărat filosofii pe tinichigii) spre ceva ce societatea românească va să fie, alta după neuronul lui Vanghelie, spre d'andăratelea.

Materialele următoare explică multe abordări ce se simt a fi interesate dar nu se văd clar la prima vedere :

"STRATEGIA PSD IN EDUCATIE: “TRAGEREA DE TIMP”

"SCOALA, INTRE DOUA VIZIUNI: MICLEA VS. ANDRONESCU"

Ele sunt accesibile pe siteul oficial EDUCER, http://www.educer.eu/ , site ce e pus la bulina roşie de precedenta adresă a instituţiei, http://www.educer.ro/ , adresă pe care probabil gheara Ministerului o ţine strîns ca pe un pumn de nisip, care avertizează :
Fâs !
Ce a urmat, se cam ştie.
Scandal.
PDL a mers pe varianta sugerată mai sus, pentru reformă serioasă care loveşte adânc în interesele PSD, mai ales dacă ne uităm la :
"Pachetul de legi prevede cel putin trei masuri cu care PSD nu este de acord:

refacerea corpului didactic si eventuale disponizbilizari in randul cadrelor didactice;
eliminarea nepotismelor din sistemul de invatamant superior;
interzicerea detinerii unei functii de conducere in cadrul universitatii in paralel cu o functie de demnitate publica".

Iar ceea ce urmează acum e oarecum previzibil :
"Oficial, mergem, pe codul minstrului Andronescu, insa in final stim ca ne ameninta scoaterea de la guvernare. Va fi un razboi al nervilor, cine e mai tare castiga. Stim ca PDL nu va ceda in acest caz, iar noi nu vrem sa iesim din Guvern", a declarat un social-democrat sub protectia anonimatului.

Aşa că după atâta impotenţă executivă a guvernului ambidextru, în care ce o mână cerca a face, cealaltă dărâma la fel de eficient, se întrezăresc primele semne că ceva se mişcă. În forţă, cu sila, sub ameninţare, dar aşa trebuie abordată relaţia cu PSD că aşa funcţionează capetele cu comunism în ele : cu şuturi în fund.
Şi dincolo de reuşita politică a PDL sau eşecul PSD este mai important pasul spre reformarea (dureroasă, adevărat) unei ţări ce se tot codeşte de zeci de ani să facă ce trebuie. Şi poate nici acum nu "eram pregătiţi".
Noroc cu criza.
.

* Nistorescu calcă jurnalismul chiar pe trecerea de cititori

2009-08-05T16:40:00.007+03:00

O discuţie elocventă privind nesimţirea izvorâtă din sentimentul de atotputernicie dat de experieţa cazonă al domnului Cornel Nistorescu, fost jurnalist, actualmente director idiot.

Abuzurile incalificabile pe care individul şi le permite sub fragila mască a afacerii private pot îngropa definitiv Cotidianul şi pot duce la o "revoluţie a presei". Revoluţie on-line, că aşa-i la modă. Excelent postul lui Bleen pe această direcţie, despre o dimensiune complet străină nesimţitului dulău turbat de antibăsescism.
Ziarisat Mirela Corlăţan a şi fost de altfel dată afară la câteva ore de la apariţia la emisiunea de mai sus, pentru că şi-a ermis să vorbească ... despre libertatea presei.
.

* A cotit-o el, o cotesc şi eu.

2009-08-04T23:38:00.002+03:00

Slavă Domnului există surse alternative de informare. Deocamdată consider că timpul meu este prea preţios pentru a pierde fie şi un singur minut, fie şi pentru o singură literă pusă fie şi de un singur jurnalist de la o publicaţie de asemenea fac(ă)tură.
.

* Pasărea Phelix

2009-08-02T14:14:00.006+03:00

"Cornel Nistorescu a dat un ordin interesant azi: ca maine sa apara patru pagini in Cotidianul despre Petru Romosanu. Acum depinde ce...."
Spune Tiberiu Lovin conform surselor :)
Ce caracter de coleopteră are dom' Romoşanu, reiese destul de limpede din propriile-i vorbe pe care Mirela, la un ambâţ, le-a slobozit pe tarlaua netului AICI.
Dar nu despre bărzăunele ăsta vreau să vorbesc, sau despre apucăturile lui împuţite de stăpân peste suflete.

Nu m-apuc nici să fac predicţii, dar dacă secătura de director proaspăt, care a scos articolul la numai o oră de la apariţia lui pe site, astfel încât să-l facă pasă-mi-te ... dispărut în neant, dacă individul nu cumva s-a dat de trei ori peste cap azi-noapte şi s-a transformat în îngeraş drăgălaş, mă cam aştept să fie o spălătură pentru pupături la axilele lui "musiu" Romoşanu.
În cazul în care este invers, atunci de bună samă interesele derbedeului împopoţonat şef dictează sacrificarea colegului de petliţe.

Am tot mai mult convingerea că tipul e idiot. Să-ţi imaginezi, fie şi o singură clipă, că ce a văzut lumina internetului mai poate fi băgat în sac, legat la gură şi-aruncat pe gârlă, e un cretinism mai haios decât "Goagălu" lu' Vanghelie.
Dar nu mă deranjează că e bou. Să fie acolo, la el. Chiar e de bine. Cu cât e mai vizibilă tâmpenia lui, cu atât ne ferim mai uşor.
Ceea ce dă dureri de cap e că tembelul a fost numit să agreseze minţile oamenilor din poziţia de gheneral pe armia trâmbiţaşilor.
Hahalera merita unsă cu smoală şi tăvălită-n fulgi spre oprobiul public după mizeriile aruncate cu praştia presei şi comportamentul antisocial de zi cu zi.. În loc de asta, a fost unsă director la Cotidianul şi tăvălită-n bancnote.

Partea plină a paharului ????
"Tot răul spre bine".
Ce brumă de oameni cu minimum de onestitate or mai fi rămas p'acolo, probabil îşi vor pune traista-n băţ cât de curând.
Problema lor va fi cea generală de fapt, privind fără ocol direct în puşculiţa familiei. Şi oamenii ăia trebuie să trăiască. Vor avea de ales din foarte puţine variante. Ori rămân acolo şi înghit carcalacii noului director, ori ies pe piaţa liberă şi-şi caută un rost.

Părerea mea e că pentru un cap cu orientare de dreapta, problema nu se mai pune în termenii : "plec" sau "rămân". Pentru că esenţa economiei libere presupune intrinsec schimbarea. Schimbarea tehnologiei, schimbarea perspectivei, schimbarea modului de abordare, şi (poate cel mai frecvent) schimbarea locului de muncă, al firmei, a patronului. Uneori în situaţii limită, chiar a profesiei.

Cu alte cuvinte, cine are convingeri de tipul ăsta, plus un dram de curaj în abordarea provocărilor, va face pasul sau l-a făcut deja.
Ce se va întâmpla cu publicaţiile clasice fără jurnalişti adevăraţi, se poate lesne ghici.
Dar ce credeţi că se va întâmpla cu jurnaliştii fără publicaţii ?
Mă aştep cât de curând la răsărirea pe tarlaua media a unor noi publicaţii, a unor noi structuri de presă, ca răspuns la terenul viran plin de mărăcinii ce vor arde probabil curând în arşiţa crizei. Din cenuşa lor va să renască PRESA ROMÂNĂ.

Singurul pericol vor fi seminţele mărăcinilor ăstora !!!
Pentru că dacă noile organe de presă, nu vor veni cu o altă abordare a profesiei de jurnalist, cu o altă platformă în relaţia cu consumatorul de ştiri, şi se vor dovedi tot tentacule investiţionale ale lui Văntu şi Felix, căutând să păcălească auditoriul cu alte haine pe acelaşi comportament, glia se va umple din nou cu aceeiaşi scaieţi.
Personal însă cred că acest lucru are şanse mici să se petreacă.

Din două motive.

Primul ţine de personal.
Pe de o parte, respectivii moguli se vor dezlipi greu de numele tradiţionale ce par a avea notorietate în presa de azi. Da. Sunt nume cunoscute. Iar asta e bine. Că pot fi identificaţi uşor de receptor.
Pe de altă parte, este atitudinea jurnaliştilor ce vor să renască. Este revolta oamenilor din interiorul sistemlui. "Dizidenţii" de azi - jurnaliştii de mâine.
Ei ştiu mult mai bine cine şi ce a făcut (şi face încă, la momentul la care vorbim) pentru a distruge statutul presei şi a o transforma într-o unealtă de manipulare antinaţională. Se vor feri ca de foc să se mai amestece cu respectivele secături.

Al doilea motiv ţine de tehnologie.
Suportul material-tehnologic în categoria asta de activitate a devenit extrem de accesibil şi automat şi investiţia necesară în mijlocele de lucru s-a schimbat radical. Dacă adăugăm la asta şi posibilitatea formării societăţilor pe acţiuni, avantajele "mogulilor" cocoţaţi cu poponeţele pe saci de bani, păleşte serios. Ceea ce mai pot cumpăra cu sumele pe care le au, sunt doar "condeiele", capacităţile umane. Iar astea îşi dezintegrează efectiv caracterul în momentul în care au semnat contractul cu diavolul.

Şi mai e un aspect colateral.
Cred că procesul ăsta se va produce INDIFERENT dacă în toamnă piratul mai ia sau nu un nou mandat. Pentru că atitudinea consumatorilor faţă de reprezentanţii presei, în forma în care ea există la momentul de faţă, nu se va schimba în nici una din variantele respective. Presa nu-şi va schimba imaginea schimbând preşedintele.
Ci schimbându-se pe sine.
.
PS. N-am pus asta pe MonTThor că e lungă şi lumea se plictiseşte.
.

* Dumnezeu să-l odihnească

2009-07-31T23:01:00.002+03:00

No Comment.
.

*Romania's Got Tembel

2009-07-26T10:00:00.002+03:00

Odată cu trecerea timpului cu varii ocazii şi din mai multe perspective, am constatat tot mai frecvent că majoritatea oamenilor eşuează în folosirea capacităţilor, deseori incredibile, de teamă. De teama eşecului.
Eşecul materializându-se de regulă nu în pierderea propriu-zisă (că nu poţi pierde ce nu ai) ci mai degrabă în părerea proastă a celorlalţi faţă de persoana în cauză. Sentimentul ridicolului.
Treptat am devenit un adversar al acestei mentalităţi-frână care blochează roţile unor valori nicicând dezvăluite şi folosite, înţepenite definitiv în prima parcare a vieţii, până când vremea o înşfacă cu gheara ruginii şi o aruncă în groapa inutilităţilor.
Sunt uimit şi încântat deopotrivă de ceea ce fac emisiunile media, (în civilizaţiile unde media este normală, nu în România unde a declarat război societăţii) pentru a dezvălui aceste diamante ce n-au strălucit niciodată şi nici n-ar fi făcut-o dacă nişte oameni inteligenţi şi bine intenţionaţi nu s-ar fi aplecat să le caute.
Britain's Got Talent.... America's Got Talent.... şi se pare că schema este preluată cu succes şi de alte trusturi media din ţările civilizate.
Am remarcat cu luni în urmă pe Susan Boyle, "ţaţa" care a lăsat sala cu gura căscată, şi de bună samă cei care au mai bântuit pe net (că ăsta săracu ce te mai destupă la creiere) au văzut şi alte exemple ce-ţi îngheaţă circulaţia sangvină de la primele sunete.
Mai pun aici un exemplu :

Bun.
Asta e la ei. La britanici, la americani....
Cum ar fi să fie la noi ???
Dracu' ştie !
DAR, pentru că la noi totate hahalerele maneliste, papiţoii cu lanţuri şi crăcănatele cu şnur au umplut spaţiul televiziunilor, avem alte standarde şi - inevitabil - alte "performanţe", care puse lângă cele de acolo arată exact aşa :

Este una din puţinele ocazii în care accept că RIDICOLUL EXISTĂ !
E ceea ce produce sistemul antinaţional al trusturilor media din Romania. Nu le-ar fi trecut prin cap în veacul vecilor să facă o emisiune care să valorifice potenţialul cetăţenilor.
Cum să le treacă prin cap aşa ceva câtă vreme Băsescu există ?
Ba pare în formă şi gata de cafteală !
Rezultatul e ceea ce vedem. Copii copii ale unui melanj de "Madonna-partea cretină" şi "GuţăMinune-partea tupeistă" ce ne reprezintă în faţa lumii.
Da. Uneori ridicolul există. Şi (din "uneori") e deseori românesc.
.

* - Eşti on person de treabă ! - Ba tu eşti !

2009-07-20T16:52:00.006+03:00

Brusc am fost forţat să las vrând-nevrând casa nemăturată şi cu păianjeni cât televizoru'...

Pen'că, socialmente vorbind, era acută nevoie de mine "dincolo" la gaşca mare.
Unde-am pus o nebunie pe care nu ştiu dacă om fi-n stare s-o întreţinem. Adicătele asta :
Nu-i vorbă că nici acum nu ma dau minutele afară, dar a trecut mai bine de o săptămână şi e de bun simţ să-mi fac o fereastră.

Aşa cum mi-am propus de la început de an, nu vreau să mai intru prea des la mine pe "teme" politice ca fulgii de zăpadă aruncaţi prosteşte în iulie, că e loc dincolo berechet.

Ce mi s-a părut foarte interesant în ultima vreme este faptul că avem probleme de comunicare.
Avem MARI probleme de comunicare. Pentru simplul fapt că nu ne preocupă ideea asta.
Aparent pot fi alte cauze mai profunde, ce ţin de nivel de instruire, de educaţie comportamentală, de caracter sau pur şi simplu de incapacitatea gestionării emoţiilor.
Înclin să cred totuşi că factorul major care ne dă cu măciuca-n carul cu oale e incapacitatea de a comunica şi, colateral, lipsa preocupării pentru capacitatea de a comunica.

Sunt aspecte relativ simple dar vitale ce pot realiza o inflorescenţă a dialogului, o emulaţie a ideilor şi un uriaş val de emoţie pozitivă pe care pot face surf cele mai neobişnuite iniţiative.

Ca de fiecare dată când încerc a înţelge ceva mai aproape de adevăr, făcând o incursiune în sentimentele ce ne ghidează supraconştient comportamentul, cred că, de la Isus la Michael Jackson, cei ce se ostenesc să facă aprecieri pozitive faţă de oameni, reuşesc cel mai bine să-şi transmită ideile. Pentru că pe puntea ce se deschide cu vorbele de bine cuvintele pot circula nestingherite cărând cu sine şi ideile.
Fenomenul mi se pare cu atât mai interesant cu cât la o observare un pic mai domoală, ideea de bază transmisă cu ocazia contruirii respectivelor punţi este tocmai.... construirea punţilor.
Toleranţa, aprecierea oamenilor, aplecarea spre a-i înţelege şi ajuta.

Aparent efectul unei aprecieri, compliment.... vorbă de bine, nu poate exista decât dacă simţi cu adevărat că doreşti să faci lucrul respectiv. Dacă simţi emoţia pozitivă ce te-ndeamnă să-i răspunzi cu vorbă bună.
Fals.
ORICE compliment este recepţionat pozitiv, plăcerea produsă fiind doar mai mare sau mai mică, în funcţie de credibilitatea de care ne bucurăm în faţa persoanei şi de sinceritatea pe care el-ea o simte. Mare-mică, dar ESTE.
Efectul e similar cu ceea ce simţim când urmărim sitcomurile la care "râde" banda sonoră din fundal.
ŞTIM că e fals ! ŞTIM că e făcut special să ne inducă în eroare.
Nu contează. Efectul favorabil există. Ne simţim bine.
De zeci de ani fără pauză !!!!
Chestiile astea funcţionează.
Oamenii răspund pozitiv la semnale pozitive.
E suficient să priveşti persoana de alături în ochi şi să zîmbeşti larg, iar ea va răspunde cu un zâmbet.
Fără să scoţi un cuvânt.
De ce ?
D'aia.
Pentru că moaca ta i-a comunicat ideea de bine.
M-am uitat mai atent la mine, că-s cel mai la-ndemână. Fac aşa ceva ?
Nţ ! Nu prea.
Prin urmare nu e rău să-mi propun printre altele să fiu mai atent şi să fac mai multe aprecieri pozitive celor cu care dialoghez, începând astfel construirea legăturii dintre noi cu piciorul de pe malul meu, aşa cum e normal.
Iar probabilitatea ca pe malul lui să se facă celălalt picior necesar întregirii unui cocoşat de podeţ, este destul de mare.
Răposatul Michael Jackson avea un obicei puţin remarcat din păcate, pe care şi eu l-am observat abia acum, cu ocazia furiei de clipuri cauzate de evenimentul pe care-l ştiţi :
De fiecare dată când discuta liber şi o voce, (de cele mai multe ori în cele mai nepotrivite momente şi de un penibil absolut), striga un "I love you, Michael !", se oprea din discurs, fie că era la un interviu, la Grammy sau la Tv, şi răspundea invariabil : "I love you more !".

Prin urmare, tu, cel ce ai cetit toate astea de mai sus, cred că eşti un person cu multă răbdare, cu oarece sensibilitate, şi musai cu un dram de toleranţă.
Pentru care-ţi mersic.
.

* HOME !

2009-07-12T19:11:00.009+03:00

"Trăim vremuri de excepţie. Oamenii de ştiinţă spun răspicat că avem la dispoziţie 10 ani pentru a ne schimba modul în care trăim, avertizându-ne în privinţa epuizării resurselor oferite până acum de natură şi a evoluţiei catastrofice a climatului.

Miza este uriaşă pentru noi şi pentru copiii noştri. Fiecare individ trebuie să fie parte la efortul comun, iar producţia Home a fost conceput pentru a transmite un mesaj de conştientizare către toate fiinţele umane.

În acest scop Home este necesar să fie gratuit.

Patronul de la PPR Group a făcut acest fapt posibil. Distribuitorul EuropaCorp s-a angajat de asemenea să nu facă nici un profit în urma oferirii filmului, pentru că Home este un film nonprofit.

Home a fost făcut pentru voi ! Împărţiţi-l !
Şi faceţi ceva pentru planetă."
Yann-Arthus Bertrand

Pagina mamă oferă descărcarea gratuită în Itunes. Poate fi descărcat de asemenea şi cu Miro. Calitatea e HD, în mp4 filmul are 1,36GB.

Filmul a fost lansat în iunie 2009.
Poate fi vizionat online pe YouTube în 4 limbi.
.

* 2009 Imagine Cup Cairo. Winners : Romanian Team

2009-07-09T23:40:00.009+03:00

Tinerii ăştia : Adrian Buzgar, Călin Juravle, Andreas Resios,sub îndrumarea Dr. Sabin Buraga, respectiv Sytech Team, au obţinut primul loc la "The World's Premier Student Technology Competition", Cairo 2009, la sofware design, cu tema ""Imagine a world where technology helps solve the world's toughest problems."

Pe scurt din ce am înţeles, proiectul lor se referă la "UpCity", o platformă de colaborare, care propune un parteneriat pentru dezvoltarea de comunităţi (de exemplu, oraşe), prin implicarea cetăţenilor şi a autorităţilor de a colabora în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
UpCity ridică o problemă de conştientizare, permite întreagii comunităţi să comenteze şi să evalueze, până la alegerea unei soluţii ce urmează a fi aplicată. Eficienţa soluţiei este monitorizată şi reglată prin feedback iar monitorizarea şi înmagazinarea datelor ar putea permite în timp reacţii de aplicare a unor soluţii verificate la evenimente similare.

Privind preocupările lor, viziunea pe care o au asupra unei relaţii sociale prin conexiune tehnologică modernă, tipul de relaţie cetăţean-organism instituţional public, implicarea efectivă a cetăţeanului în viaţa comunităţii.... din zona în care Nistorescu o spurcă pe Udrea iar mulţimea strigă că "capu' lu' Iacob vrem !"... pare uşor suprarealist.

Atât de departe de colbul tâmp al preocupărilor "Cotidiene" din "Realitatea" primitivă ce ne lovesc zilnic, ce aruncă nori de praf în "ochii larg închişi", încât nici o agenţie de ştiri, nici un tv, nici o publicaţie nu are habar de ei.
Dar ei există.
Bravo băieţi. Realitatea voastră e realitatea de mâine.
Mulţam pentru ea.
Mulţam şi lui Dan pentru menţionarea performanţei pe blogul lui, de unde am preluat.

* "O clipă pe care aş fi vrut să nu trăiesc spre a o vedea..."

2009-07-08T09:11:00.003+03:00

No Comment !
.

* Lucrurile bune nu îmbătrânesc. Devin clasice.

2009-07-04T13:07:00.014+03:00

Splendid !

Uluitor cum pot unii oameni să dezvăluie farmecul cotidian ascuns parşiv ochilor de plenara fumegăială a nimicului.
Deseori am auzit exprimată ideea conform căreia reglarea pieţei libere de la cerere către ofertă este cauza firească pentru care mulţimea spectatorilor ar prefera circul de microstat (pe scăunel) OTV sau scorţoasele pagini de celuloză higienică (fizică !) ale căror nume nici nu le mai reţin.
Dar cererea aia poate fi cizelată, promovată, provocată ?
De bună samă că da. Exemplul scandalurilor interminabile este extrem de elocvent. Conform televiziunilor am putea spune că suntem o naţie de descreieraţi. Slavă Domnului că ceea ce fac nu are legătură cu adevărul. Adică nu cu "adevărul", mai bine să folosesc alt cuvânt să evit confuziile.
Deci slavă Domnului că ceea ce fac nu ae legătură cu realitatea.
Eee ! La naiba. Fugi de dracu şi dai de tat'su !
Au confiscat derbedeii ăştia media şi sensul cuvintelor. Iar Dicţionarul ăla doarme pe el şi-şi oferă seviciile lu' doamna Ilinca, să bată cuvintele cu pliciu' în virtual. Nu vede că jmecherii îl lasă în paginu' gol .
Na, că iar m-am luat cu secăturile care fac pe jurnaliştii, şi-am sărit de la ideea de weekend.
Deci !
BENJAMIN ZANDER şi a sa clasică iubire :

Ceea ce face omuşorul ăsta este uimitor. Şi exemplar. Pentru dragostea cu care-şi promovează credinţa, pentru dorinţa de a-i face pe semeni să trăiască şi ei bucuria pe care vrea s-o împartă.
Muzica clasică prezentată de un clasic într-o clasică manieră modernă.

Pentru subtitrare în româneşte, click pe "View subtitles" si selectaţi.
.

* Efectul "Bumerang"

2009-07-01T21:00:00.002+03:00

Tanti Motto :

Dacă nu îţi place-n ştreang,
Cel mai bine-ar fi bădie,
Să nu dai cu bumerang,
Că îţi vine în chelie !

Se face interviu pentru făcut circ. Liberalii văd ceva presă flămândă de scandal şi-şi dau coate. După aia şi căteva scatoalce, că unii au coate proaspăt ascuţite.
Bogdan 'ce :
- Bă, hai puţin acilea după colţ să vedem, că e mişto. I-au înjurat ăia p'ăilalţi şi'ăilalţi le-au turtit pălăriile la ăia. Să vedeţi ce ne râdem ! :D
Liviu se uită, dă să treacă pe lângă ei, iese,... dă să evite a răspunde la microfoanele cu măciulie. Nu-i loc. Se-ntoarce.
Se dă de după un stâlp şi intră pe sub covor ca Pantera Roze, să iasă "neobservat".
În mijlocul covorului.... POC ! : Geonel pe contrasens.

- Pe unde e ieşirea mă ?
- Încolo.
- În care "colo" ?
- Nu mai ştiu, că m-ai zăpăcit !!!
- SSssstt !
- Nu da !

Deasupra se aud prin apăsare paşii şenilaţi ai lui Berceanu:
- Domnul Dragnea m-a rugat să-l pun înapoi pe domnul Duică de la Compania Naţională de Autostrăzi - spune nonşalant, călcând apăsat pe covorul cu model, sub care e moaca lui Dragnea, sub care e căpăţâna lui Geoană, sub care geme o stângă răşchirată ca şpagatul lui Badea. Cuvântătoru' se uită discret la moviliţa de sub cizmă şi continuă :
- I-am spus că, dacă nu mai sunt tâmpit, atunci probabil că, fiind ceva mai puţin preocupat de chestia asta, o să-l pun pe domnul Duică înapoi - zice, făcând o piruetă imaginară şi graţioasă, ca un rinocer cu fustiţă, în acelaşi loc geostaţionar, aparent fără nici o intenţie.

Şi pentru că tot era acolo, face şi un step micuţ :
- ..Dragnea n-a fost în stare să stea trei zile ministru... sau trei a stat, n-a fost în stare să stea patru, dar acum vrea să fie secretar general (al PSD – n.red.)..

- Hihihi ! -chicoteşte Geonel pe şoptite - ţi-a zis-o blegule. Dac-ai fost fraier şi n-ai vrut să faci ce ţ-am zis...
- Sssstt !
- Stai mă, nu da ! Ce ? Nu ştii să-njuri ?
Don'şoara cu felinar la poartă, Presa Metresa, zgîndăre cu deştu'n crăpătură, să scoată ceva cu onghia, s-arate lu' Ionu' Bizonu, ce mizerie a găsit ea :
- Am auzit, în înregistrarea şedinţei PSD de vineri, cum oameni importanţi din PD-L au fost jigniţi: dl. Boc – ţâşti-bâşti, dl. Videanu – fură cum respiră, dl. Pogea – incompetent, dvs. – tâmpit. Reacţia PD-L a fost „suntem dezamăgiţi” şi atât. De ce aţi întors şi celălalt obraz?"
Rinocerul baletist, îi oferă zâmbind şui ca un Elvis mai vechi, o floricică (numa' peţiolu') :
- Dacă am fi reacţionat, ca de obicei, nu s-ar mai fi ştiut cine a început, cine a reacţionat şi s-ar fi scris «PSD şi PD-L s-au luat de păr»..."
De după colţ, în timp ce trăgea cu urechea, Bogdan îşi pune mâinile-n cap instinctiv. Nefericit gest. Membrele se-ncleiază instantaneu, ca la reclama cu tembelu' lipit de tavan.
Orban vine să-l ajute să şi le scoată naibii din magiunu' dintre urechi.
Crin îl vede din spate şi-i aruncă printre dinţi :
- Cretin. Idiot cretin.
Bogdănel reacţionează mai reflex ca la ciocănel :
- Olteanu. Bogdan Olteanu. Îmi pare bine.

Presa presează cu deştu':
- Cu toate că nu e calificat, dl. Dragnea a făcut aceste aprecieri...
Rino mai face o piruetă şi-n memoria lui Michael şi pune vorbe pe măciulia microfonului :
- E problema lui. Ei au multe probleme şi mai vechi, mai multe decât aveam noi impresia şi văd că permanent se filmează prin maşini şi se dau în presă, se filmează pe la şedinţe şi se înregistrează şi se dau în gât unii pe alţii. Noi nu vrem să jucăm în filmele astea,..
Sub covorul de sub talpa necruţătoare ca o cuvântare de Vanghelie, moaca lui Dragnea se strâmbă sub presiune, pe tâmpla lui Geonel, ce geme încetişor.
- Dă-te .... mmmm ... mmmmai într-o ppppallte
- Unddllle..dlllaaac.....

Sus, la interviu, un zâmbet parşiv zbărnâie pe joasă frecvenţă, făcând să vibreze doi franjuri de la draperia de pe margine. După în scurtă vreme franjurii-şi rup moţurile şi-o şterg în penumbră ţinîndu-se strâns de scame.
Sub covor un sufleţel începe încet-încet să intre-n rezonanţă forţată.
Berceanu preferă sistemul metric la şosele, aşa că zice fără milă :
- Totuşi, e de preferat să-ţi spună «tâmpit» un duşman decât să-ţi spună "prostănac" toţi colegii.

"POC !"
Dragnea simţi ceva moale şi călduţ pe obraz şi gândi că trebuie să iasă urgent de acolo cu orice preţ. Zgomotul de sub covor trecu neobservat că nu era-n grila de programe.
Deasupra draca cu bluzică verde (de Paris) zgândăreşte mai departe :
- Plecând de la acest îndemn al lui Geoană -«Haideţi să-i atacăm» - cum vă mai aşteptaţi să meargă guvernarea bine în viitor? - Nu ne aşteptam că n-o să încerce să ne atace, mai ales că acum prezidenţialele chiar au rămas singurul ţel......Ca ăia care, la facultate au examen marţea viitoare şi se duc la profesor «vă rugăm noi,vineri» şi când profesorul zice «bine, mă,vineri», ei - «ura, la bere!» şi tot joi seară învaţă.....
Covorul gemu iar pe dedesupt.
- Cam aşa şi cum ei. Nu văd ce-o să se întâmple, o mare schimbare, nici în Crin Antonescu şi anturajul, nici în Mircea Geoană şi anturajul dacă mai au acuma încă câteva luni, în care o să se mai roage...

De după colţ, Crin se opri din trasul mâinilor lui Bogdan din propria marmeladă şi se uită intrigat.
- Ce zice ăsta mă ? - întreabă privind la Orban. Parcă am zis că eu o să câştig prezidenţialele. M-a dat şi la elevizor.
- Da. Crinuţ, da. Desigur, tu o să fii preşedinte. Hai, mă mai ajuţi la ăsta ? Că nu pot singur.
- Lasă-l naibii aşa. Şi-a făcut-o cu...mâinile lui.

Interviul se-ndreaptă ostenit spre incheiere, dar nu fără să atace problema principală :
- Vă declaraţi convins, în urmă cu câteva luni, că Traian Băsescu va candida. Vă menţineţi certitudinea asta ?
- Eu cred că dl. preşedinte a făcut foarte bine că nu s-a declarat candidat când au vrut Geoană sau Antonescu să deschidă balul ăsta. Ei probabil că, dacă nu i-ar fi împiedicat alegerile parlamentare de anul trecut, se declarau candidaţi de acum doi ani, ca să se poată antrena cât mai mult, să bată la perete, ca la tenis, ani de zile, până ajung pe zgură.

Mandibula lui Crin începu o mişcare specifică deficieţei severe de calciu. Ceva între hip-hop şi Zorba Grecu'...
Limba prinse momentele de nehotărâre, se strecură vioaie şi se prăvăli hotărâtă pe chelia amărâtului cu mînile-n cap, cam la egală distanţă de coate : "PLICI!"

- Nu ştiu de ce fac foarte mulţi eroarea fundamentală să raporteze totul la Băsescu. Îl ajută enorm, pe gratis, să iasă preşedinte la iarnă fluierând. Pentru că ei se trezesc cu Băsescu, se culcă cu Băsescu, orice se întâmplă e de la Băsescu.
Crin înţepeni.
Orban îşi pironi privirile ca nişte piroane de 30 direct în freza lui.
Ăsta începu să se bâlbâie şi, trăgând să-şi dezlipească limboaca, bâigui :
- Nnnnu... nu-i adevărat, să mor io ! Alina poa' să zică că io...

Dar nu era timp de suspiciuni d'astea. Că tocmai se discută despre viitorul sfârşitului a ce nu a început încă. Se benoclară iar la intervievat :
- ...Şi atunci oamenii pe cine or să voteze, pe ăla care a făcut toate aceste lucruri sau le-a influenţat. Cum o să voteze cineva un exeget sau critic de pe margine?! O să voteze originalul!
Fin !

Crin reuşi să-şi ia limba de mână şi plecă uşor nervos de tot. În mijlocul camerei se-mpiedică de o cocoaşă a covorului. Trânti nervos un călcâi s-o netezească surd la zgomotele înfundate ce cătau a ieşi de-acolo, da' n'aveau sireacele pe unde.

Orban dădu să-şi pună mâinile-n şold, da' văzîndu-l pe Bogdan ce păţise, se răzgandi.
Îşi netezi cravata şi cu paşi largi ieşi după Crin.

- Orban ! Crin !... Băieţi ! Aloo ! Yolaryptiii !!!

Nimeni nu răspunse. Doar undeva, în mijlocul sălii, covorul se mişca lăsând cu regret o mogâldeaţă să se strecoare spre afară.
**********************************************************************************
OBS. Cele de mai sus sunt doar rodul imaginaţiei şi nu au nici o legătură cu realitatea chiar dacă aţi jura că-s pe bune. Nu-s. Interviul original e AICI, se poate verifica. Special pentru Antena 3 : băieţi, e fake, credeţi-mă, că ştiu cine l-a făcut !

* Twitter-ul pentru to(n)ţi !

2009-06-30T02:43:00.005+03:00

"Comunitatea Twitter" !
"Conectează-te Twitter" !!!
"REVOLUŢIA TWITTER !"

Ce-i frate cu "Twitter" de a luat aşa o amploare ?
Un fel de blog mai mitittel... sau de mess mai măricel.... cu acces multiplu.
Până una-alta am găsit ceva care să explice şi pentru încuiaţi ca mine.

* Cursa contra cronometru !

2009-06-27T19:18:00.007+03:00

Start !

Go...

..and die !

.
O distanţă incredibilă într-un timp record.
Dar totul se plăteşte pe lumea asta.
.

" Oamenii mor.

2009-06-26T12:41:00.002+03:00

E adevărat.
A murit Michael Jackson.

Nu am nimic de spus acum !
Dumnezeu să-l odihnească.
.

* Criza de joi.

2009-06-25T16:53:00.010+03:00

Tanti Motto :
Cât e vară, bate briza
dar la toamnă bate criza.
(citat posibil de pe peretele
unei toalete fără hârtie higienică)

Filă de agendă personală.
Deschisă.

Perodic, cam pe la mijlocul săptămânii, mă mai uit să văz ce mai e cu criza. Nu de alta dar, dacă mai ştiu câte-o chestie, mai încerc a gândi un picuţ, mai inventez câte ceva şi plus un noroc chior, s-ar putea să am şanse să fiu printre supravieţuitori.
Sau nu.
Dar măcar ştiu c-am încercat.

Azi mă uit la Germania, un ţăroi cât roata carului, cu omini serioşi şi exacţi, cu popor de tradiţie mixtă capitalisto-comunistoidă, cu alte cuvinte, ce merită să fie luat în serios pentru spaţiul *CPD.

"...executivul de la Berlin a reuşit să echilibreze încasările şi cheltuielile şi în proiectul de buget pe 2010. Vestea proastă este că pentru aceasta, Germania va trebui să contracteze datorii suplimentare de aproape 100 miliarde de euro. .."

Recunosc, după sumele mişcate de Obama, 100 de miliarde de euro, nu mă mai impresionează ca prima dată. Uneori, vag, îmi mai aminesc cât trăgea România Socialistă la şaibă să plătească 2-3 amărâte de miliarde (de dolari). Şi parcă firele de păr execută comanda cazonă verticală când încerc să-mi imaginez sumele pe care le vehiculează oamenii ăştia aici..
Dar să nu lucrez pe impresiile mele ci mai degrabă pe concluziile celor ce se pricep.
Iar vorbele lor sună cam aşa :
"Noul proiect de buget pare să deschidă perspectiva asupra unei prăpăstii.... Planificarea financiară pe termen mediu prevede până în 2013 noi datorii în valoare de 310 miliarde de euro. Germania va încălca din nou în mod flagrant criteriile deficitului bugetar prevăzute în pactul de stabilitate pentru moneda euro. "
Pare groasă treaba. Să oferi perspectiva unei prăpăstii vorbind depre economie, treaba lor, da' nu-i fromos.
"...situaţiile excepţionale justifică adoptarea unor măsuri excepţionale... Efectul va fi nu doar lipsa mai multor miliarde de euro la perceperea impozitelor, cât şi suprasolicitarea noului buget federal. Acesta trebuie să includă atât pachetele de ajutoare pentru salvarea băncilor, cât aşa-numitul fond pentru Germania, destinat ajutorării celorlalte ramuri economice în vederea depăşirii crizei.."
Totuşi în mintea mea dăinuie încă încrederea că acolo, la butoanele banilor şi a macroMAnivelelor economice, sunt oameni care au altă perspectivă decât de la parter, alte cunoştinţe şi de bună samă au soluţii şi pot să facă estimări cât de cât pertinente pe perioade de timp de măcar câţiva ani şi probabilităţi pentru câteva decenii.
Dar lucrurile stau parcă mai puţin liniştitor :
"Ministrul federal al finanţelor intenţionase de fapt să facă un ultim pas în vederea asanării bugetului şi să prezinte, pentru 2011, primul plan de buget echilibrat, care să nu prevadă noi datorii. În loc de aceasta, el a prezentat un nivel record al datoriilor, care ar fi fost anul trecut de neconceput..."
Înţeleg deci că domnul ministru cu capul lui de neamţ, a fost silit să facă acum ceva ce cu doar un an în urmă era de neconceput.
În mod logic 2010 poate aduce cu sine ceva ce acum este de ... neconceput !!!!

Şi cu ocazia asta s-a dus pe apa sâmbetei şi liniştea mea la gândul că "ăia deştepţi" ştiu ce fac.

"...strategia de a renunţa la a face economii în vederea combaterii crizei, şi de a accepta, în schimb, deficitele bugetare uriaşe şi astuparea găurilor din buget cu ajutorul datoriilor, s-a dovedit corectă. De altfel, ea şi este lipsită de alternativă devreme ce o politică riguroasă de austeritate economică ar provoca daune colaterale dramatice, slăbind cererea de cumpărare şi aşa modestă, şi afectând în plus criza conjuncturii economice, situaţia pe piaţa de muncă şi evoluţia financiară a claselor sociale, totul culminând, în final, cu o scădere şi mai puternică a sumelor percepute din impozite..."

Mie mi se pare că de fapt marii "specialişti" nu mai specializează nici o ceapă degerată. În loc să acţioneze asupra fenomenuli econimic, ei REacţionează. Măsurile nu vizează soluţii de ieşire din criză, indiferent ce costuri sociale ar fi necesare, ci protecţia socială indiferent de urmările economice pe termen mediu şi lung. Iar "lung" a început să însemne doar ... câţiva ani !!!!

"Majorarea impozitelor şi a taxelor sociale este mult mai probabilă decât reducerea fiscală, cu atât mai mult cu cât rezervorul de scamatorii, la care s-a recurs frecvent în trecut, este epuizat." Bine că recunosc în cele din urmă că până acum au scos batiste din pălărie.
Păi după ce mi-au pus ăştia creierii pă moaţe, aş cam zice că :

1. Pe nea Euro nu-l aşteaptă zile prea bune.
Chestia e că nu m-aş aventura să vorbesc de devalorizare în raport cu alte monede pentru că situaţia poate fi cred similară şi cu celelalte, ce depind evident şi ele de mersul economiilor ce le reprezintă. Nici dolarul nu stă pe roze şi cam toate sunt probabil în situaţii cel puţin apropiate.
Dar (şi asta poate fi foarte important !!!) cred că ţara care va face cei mai hotărâţi paşi pentru rezolvarea crizei are şansa istorică de a crea un raport monetar incredibil de favorabil faţă de orice altă monedă din lume, oricât ar părea de solidă acum respectiva concurentă.

2. "Pachetele de ajutoare pentru salvarea băncilor" se dovedesc a fi pietre de moară de gâtul întregii economii (indiferent de statul care face asta) care are neinspirata idee să nu le lase să falimenteze, aşa cum merită. "Salvarea băncilor" începe să miroasă tot mai mult a sinucidere planificată. Falimentul ar fi avut loc deja cu câţiva ani în urmă dacă nu se recurgea la asistenţa statului, iar atunci ar fi fost probabil cumplit ca efecte pentru o parte importantă a populaţiei şi cu efecte nefaste consistente asupra economiilor respective. Dar dacă nu va putea fi evitat (şi sunt semne din care se pare că NU va putea fi) falimentul lor ar putea pune cruce economiilor respective, după ce a înghiţit sume de-a dreptul inimaginabile.

3. "..daunele colaterale dramatice" sunt se pare cauza principală pentru care nici un stat nu are curajul să ia măsurile radicale şi dure, dar probabil absolut necesare pentru a supravieţui economic. Teama faţă de mişcări sociale de masă, de haos, de incapacitatea poporelor de a face faţă unor regimuri drastice de austeritate probabil fără precedent, îi face se pare mai pe toţi guvernanţii să amâne măsurile necesare. Unele state probabil se pot duce până dincolo de limita de timp la care măsurile respective mai pot să dea rezultate.

Ce ar fi bine de făcut ?
Probabil că guvernul în funcţie va trebui să ia măsurile cele mai hotărâte INDIFERENT cât de dureroase vor fi şi INDIFERENT pentru ce procent de populaţie. Pentru că alternativa cea mai probabilă ar fi probleme şi mai mari pentru un procent şi mai mare.
Ca răspuns la acţiunile guvernului, oamenii ar trebui să suporte probabil lipsuri la care acum nici nu se gândesc, dar mai ales să scoată din pământ, din piatră seacă, iniţiative economice pentru sine, care să se brodească la situaţiile specifice nou-nouţe, privind mai ales sursele de energie şi simbioza cu mediul.
În contextul ăsta orice demers de conştientizare a cetăţenilor privind realitatea dureroasă a crizei este binevenită. Orice idee merită încercată practic şi orice iniţiativă personală trebuie încurajată.

Orice activităţi ale oricărei organizaţii ce încurajează oamenii să-şi asume responsabilitatea vieţii lor şi a stării materiale ale propriilor familii sunt binevenite.
Măsurile economice luate de guvern trebuie intens mediatizate ca şi toate aspectele legate de mersul economic la nivel mondial.
În toate cele de mai sus ar fi necesară (chiar vitală) implicarea mass-media, un trend civic extrem de consistent, specialişti economici performanţi şi politicieni responsabili.

Dacă am o fărâmă de dreptate, România nu stă bine. Ba aş zice că nu stă nici măcar rău.
Nu stă... în nici un fel.
Un guvern ce ţopăie-ntr-un picior, o mass-media plină de demenţi, o masă de politicieni mai mulţi nemernici decât bine intenţionaţi, (conform raportului de forţe parlamentar) şi, tronând regeşte peste toţi, un popor dezorientat, zăpăcit, incapabil de a-şi lega singur nici şireturile de la galoşi, ce a exersat primirea pomenii până la perfecţiune.
Cred că la faza asta României i-ar prinde tare bine o minune. Dacă ştie cineva o lambă fermecată, un peştişor fermecat, sau altceva fermecat în afară de băietanul cu manelele, mare pomană şi-ar face.

Iar eu tre' să mă duc să mai lucrez pentru mine la câte ceva, că n-am de gând să fac doar exerciţiu de limbă şi conexiuni neuro. Puţină acţiune face bine la ten.

Cele de mai sus, aşa cum am spus, sunt doar "gândeala de iunie", pentru propria mea orientare. Nu vă luaţi după ea dacă vi se pare dusă cu sorcova , că riscaţi să păţiţi ce o să paţ io.
______________________
* CDP = Carpato-Danubiano-Pontic.
.

* Comportă-te, mă !

2009-06-23T04:32:00.020+03:00

Pe fondul unei crize în care muncitorii şomează, şomerii flămânzesc iar economiştii ridică din umeri, filosofii filosofează. Normal. Toate astea sunt un bun subiect pentru gândeală.

Într-un Parlament ce fentează, unde justiţia ratează, corupţii se fofilează, filosofii... filosofează, evident. Totul e să fii pe fază, că sunt subiecte-o groază.

De ce ne-am mira ?
La un popor dezorientat, unde-o presă de rahat dă cu fieru’ de călcat pe-un creier neşifonat, e mult de filosofat !

Iac-aşa „filosofam” şi eu stând pe bancă-n parc la plimbarea duminicală la care mă trage cu aţa senatorul meu personal.

Dacă stai să te gândeşti activitatea asta pare singura ce se poate face oriunde, oricând, pe orice temă, iar ceea ce e cel mai îngrijorător, de multe ori fără să ai şi un motiv pentru ea.

Filosofezi şi gata.
Pentru ce ?

Pentru plăcerea de a o face.

Din fericire însă, când vorbim de zumzetul ideilor în stupul dintre urechi, întotdeauna există o finalitate practică, fie ea imediată sau ulterioaă, fie conştient asumată sau rezultată independent.

Ceea ce mă nedumireşte uneori însă este că procesul ăsta de pătrundere către esenţa firului despicat vertical, ajunge să pretindă a fundamenta antiprincipii, foarte frumos ambalate şi uşor acceptate, să argumenteze aplicarea în practică a unor anomalii altmnteri mai mult decât evidente, printr-o contorsionare ideologică care ajunge să contrazică sensul de acţiune al acceleraţiei gravitaţionale.

Domnul Andrei Pleşu, o persoană de mare calibru, cu un palmares mai mult decât impresionant, scrie un articol în Dilema Veche care pe mine, ca mai puţin filosof şi mai mult practician al lucrurilor simple, clare şi funcţionale, mă cam pune pe gânduri.

Nu mai iau în discuţie ideea votului obligatoriu, deja discutată, disecată şi demontată cu argumente de cel mai elementar bun simţ. Mă limitez să spun doar că votul obligatoriu e un fals intelectual. O legitimitate forţată a unor reprezentanţi nereprezentativi, o agresiune primitivă asupra drepturilor şi libertăţilor unui popor aflat în buricul Europei. Poate o ţâră mai jos, dar nu chiar atât cât să facem o aşa chestie..

Problema nu e ideea în sine. Ea a mai fost abordată şi de alte persoane mai mult sau mai puţin pricepătoare ale ideii de libertate. Problema este că o ridică domnul Pleşu. Respectiv un om cu o profundă înţelegere a cauzalităţii şi evoluţiei lucrurilor.

Din punctul meu de vedere filiera raţionamentului prin care a rezultat ideea, este ilustrată în tot restul articolului, prin referirile la concreteţurile unei organizări sociale pe principiul educaţiei forţate, cu pumnul, biciul, şi, la nevoie, cu satârul.

„...Dacă ar fi după mine, aş merge cu legiferarea şi mai departe, date fiind condiţiile specifice ale ambianţei locale: aş interzice prin lege – cu sancţiunile aferente – scuipatul pe stradă, aruncarea gunoaielor în alte locuri decît în coşurile de gunoi, vorbitul răstit în locurile publice, tipărirea, pe forumuri, a mesajelor în care abundă greşelile grosolane de gramatică sau înjurăturile birjăreşti. Aş reglementa prezenţa muzicii şi a televizoarelor în restaurante, aş cere restrîngerea dreptului de emisie pentru posturi ca OTV, aş suspenda cursele de automobile pe străzile Capitalei şi dreptul unor şmecheri de cartier de a asculta manele cu sonorul la maximum, obligînd astfel străzi întregi, vecini şi instituţii să asculte ce le place lor. Şi multe altele.. »

De la Ţepeş cetire.

Să aplicăm deci metodele folosite cu jumâtate de mileniu în urmă, ca să mergem ... unde altundeva decât la nivelul de dezvoltare intelectuală de acum 500 de ani !!!

Într-un mod pentru mine de-a dreptul hilar, domnul Pleşu ironizează un „Românii nu răspund la constrîngeri, ci la convingeri“ recitat cu intonaţie de Geoană, chestie care nu are alt cusur decât că e o perfectă demagogie. Dar, ca la orice demagogie, problema nu este în PRINCIPIUL ENUNŢAT, care săracu’ n-are nimic strâmb în conţinut, ci în faptul că teoria nu e şi aplicată în realitate de personul în cauză.

În fapt cred că lucrurile stau chiar ceva mai nuanţat.

Pe de o parte, răspunsul la constrângeri există, dar el nu este nici pe departe în sensul constrângerii ci puţin pe dos, chestie de soft în amigdalian, dacă vreţi. Orice om silit să facă ceva, orice, va simţi în interior dorinţa imperioasă de a NU face respectivul lucru, drept urmare a anulării sentimentului de libertate.

Pe de altă parte românii nu-s cu nimic mai grozavi sau mai tâmpiţi decât alte neamuri. TOŢI oamenii funcţionează similar când sunt supuşi constrângerilor sau sub acţiunea convingerilor.

Diferenţa fundamentală este că fiecare din cele două metode definesc stadii diferite de dezvoltare materială, socială dar mai cu seamă intelectuală.

A aplica legea pumnului în familie, în grup social, şcoală şamd, este primitiv şi antieficient. A o aplica centralizat, la nivelul societăţii adaugă în plus o nostalgie a unor concepte de care nu reuşim să ne desprindem de parc-am fi blestemaţi.

Şi găndind astea priveam la banca pe care stăteam şi pe care o plăcuţă de metal mă informa că este oferită comunităţii de o persoană particulară. Privind mai cu atenţie, am consatat că mai toate băncile din parc au propria plăcuţă. Făcute de cetăţeni, pe cheltuiala lor, pentru cetăţeni. Am găsit şi în afara parcului, pe stradă, în locuri dintre cele mai diverse.

Şi mă întreb : oare cum ar trebui să arate textul de lege care să oblige pe cineva să construiască o bancă pentru folosul comunităţii ? Probabil ca munca voluntară obligatorie de anţărţ.

Textul legii ăsteia nu-l putem copia de la cei de aici nu pentru că ar fi în engleză, ci pentru că lor nu le-a trecut prin căpşor aşa ceva. Iar dacă i-aş întreba, s-ar uita la mine ca la găina care naşte pui vii.

Dar în definitiv şi la urma urmei, ce-mi căşună pe domnul Pleşu şi pe ideile domniei sale, altminteri cu scop educativ benefic declarat, chiar dacă metoda este discutabilă ?

M-a zgâriat până la os faptul că un intelectual de calibrul dumnealui participă voios, poate chiar în juriu, la Festivalul Naţional «Romania’s got elegant». La care se fundamentează drept obiective sociale majore nescuipatul pe jos şi neînjuratul gramaticii.

Lucruri nu neinteresante, dar după a căror eliminare (improbabilă) vom constata cu surprindere că suntem la fel de înapoiaţi economic, social şi intelectual, ca atunci când scuipam. Iar domnul Pleşu nu este un simplu "profesor de română", ci s-a perindat şi prin ministere oleacă.

Peocupaţi de aceste "obiective majore" lăsăm în voia soartei descătuşarea energiilor umane pentru implicarea volitivă şi activă în viaţa socială a comunităţii şi cea economică a familiei, fundamentele simple dar esenţiale ce pot provoca evoluţia firească a comportamentului în zona pe care ne-o dorim.

Un trend la modă, uşor cretin, ce poate propulsa cele mai păguboase nonvalori frumos ambalate în funcţii vitale pentru o plenară stagnare a tuturor, pe toate planurile. Iar dacă lipsurile vor scoate în stradă milioane de nedumeriţi care-şi vor da în cap pentru o bucată de pesmet, cui naiba’i mai pasă că ţaţa Aglaia scuipă cojile seminţelor pe jos ?

O să le pese multora probabil, DE UNDE DRACU’ A LUAT AIA SEMINŢELE ???

* Bookfest condamnă comunismul şi mitocănia.

2009-06-18T09:03:00.003+03:00

Pentru o societate destul de dezorientată pe plan ideologic cu puseuri de plecare cu sorcova pe subiecte despre care vorbitorul rareori are idee, un eveniment ca "Bookfest" este un demers foarte necesar. Din păcate utilitatea lui se reduce drastic în contextul în care numărul de citiori de carte cu coperţi începe să semene cu grupurile adoratorilor de muzică clasică. Am părerea că se vor găsi totuşi modalităţi pentru ca realizările respective să ajungă în formele moderne şi potrivite de prezentare pe care le merită, astfel încât să pătrundă pe volumul de piaţă pe care îl merită şi să primească atenţia pe care o merită.

De remarcat vorbele unui tip ce accentuaeză utlitatea unei lucrări-document pentru generaţia scutită de "binefacerile" comunismului dar şi de posibiltatea de a discerne cu uşurinţă pericolul pe care aceasta îl reprezintă.

Fimuleţul făcut ocazional, amator, probabil cu o cameră foto, postat pe pretenuYouTube, este varianta pe care un jurnalist (CP) o are la dispoziţie pentru a face posibilă transmiterea acestei informaţii în România secolului al-XXI-lea, cu o presă liberă şi cu zeci de posturi Tv.

La urma urmei ce mare chestie ?
Preşedintele României ! Iaca Fâsss !
Un eveniment cultural, poate cel mai important din an ! Fleoşc !

Documente privind dezastrul produs de un regim strâmb care are ACUM reprezentare politică consistentă în instituţiile statului şi vrea să obţină din nou puterea absolută !

Ei şi ?

Poate "Atlasul de Mitocănie Urbană" să poată trezi un minim de interes !
"Piţipoanca..".... EBA.... "Mitocanul..."....marinarul....
Ei ??? Este că devine important ?
.

* Alba-neagra în învăţământ.

2009-06-15T22:23:00.010+03:00

Învăţământul sub madam Andronescu face eforturi să se reformeze !
Merge pe calea reformei călcând cu un picor desculţ şi cu unul cu pantof cu toc cui.
Sus-jos....sus-jos...
Introducerea "Tehnologiei Infomatiei si Comunicarii" ca disciplină de studiu mi se pare salutară.
O alta însă, ce vizează "eliberarea" de la orele de religie, mi se pare o prostie la fel de mare ca precedenta extremă, cea de a scoate teoria darwinistă din manuale. De acord că "studiul" religiei aşa cum este el acum gândit şi aplicat este o idioţenie. Dar nu numai că nu este eliminat de tot, ba este şi cosmetizată perpetuarea existenţei lui în aceeaşi formă. Vine numai cine vrea ! Care e problema ?
Religia este la momentul de faţă una dintre cele mai puternice forţe din lume, ce poate mişca mase uriaşe de oameni şi-i poate determina prin presiune psihologică la acte aparent surprinzătoare şi deseori, iraţionale.
I-a venit cuiva ideea să introducă studiera religiilor din perspectivă psihosocială, a trunchiurilor ideologice religioase importante, cu istoricul şi evoluţia specifică ?
Nu. I-a venit ideea să o scoatem de tot pentru unii şi să-i popim pe ceilalţi.

După asta vine ideea ca destupaţii cu mintea pe rolimenţi să poată face "2 în 1" ca plicul de ness.
Ceea ce este iar o bilă albă.

Subiecte transmise aiurea la teze...bilă neagră !
Demisia gogomanilor responsabili de trebuşoara aia.....bilă albă !

La un control mai profund... altă neagră :
"..In urma a trei luni de monitorizare, Asociatia EDU CER concluzioneaza ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in complicitate cu sindicatele din invatamant, "blocheaza orice incercare de reforma si descentralizare". Punctele slabe identificate de EDU CER se refera la urmatoarele aspecte: reducerea orelor de sport obligatorii, intarzierea aplicarii masurilor privind evidenta computerizata a diplomelor universitare si a registrului unic de inmatriculare pentru studenti, erori repetate in redactarea subiectelor la tezele cu subiect unic, eliminarea singurei surse de pregatire a fortei de munca pentru economie prin desfiintarea scolilor de arta si meserii etc. Referitor la aspectele sesizate, EDU CER considera ca trebuie aplicate urgent o serie de masuri precum optimizarea si completarea pachetului de legi elaborate de Comisia prezidentiala.."

Mă, a naibii treabă !!!

Ne amintim de doamna Cati, cea prezentată studenţilor căpoşi ce nu voiau să stea cuminţi şi încuiaţi, la uşă şi la minte, drept Ministrul Educaţiei, înainte ca urnele să scoată măcar o onomatopee.

Şi piratul a materializat visul lui Geonel cel de Oţel, i-a făcut hatârul, gândindu-se probabil mai mult la gângurelile lui Vanghelie decât la ale domniţei Elena, care va ciripi eventuale dezacorduri în alte limbi mai internaţionale.

Cu alte cuvinte doamna ministru chiar şi-a dorit postul ăsta cu tot dinadinsul. Pare să se străduiască din răsputeri să facă ceva acolo.
Se pare însă că madam se cam împleticeşte stând pe fotelul ministerial, dat fiind că se loveşte de cea mai grea boală a stângii din vremi imemoriale : dictatura sindicatelor.

Este unul din exemplele elocvente ce demonstrează că, indiferent de domeniu, mai mult sau mai puţin economic, stânga are un excepţional talent de a o da în bară şi când e singură în faţa porţii goale.

Într-o asemenea situaţie nu este de mirare că şi aici piratul pare să pună degetul pe rană. De fapt oricine ar fi fost în locul lui cu greu putea greşi.

Nu-mi dau seama dacă după "reforme" situaţia ar putea arăta mai bine sau mai prost ca înaine de...
Dar intenţiile, probabil bune, se materializează într-o evoluţie cel puţin dezordonată, dacă nu chiar în zig-zag.

Pentru o imagine mai de doamne-ajută asupra a ce ar trebui să vizeze un asemenea sistem, până unde ar trebui să se gândească la un nivel organizatoric de asemenea anvergură, recomand speech-ul lui Ken Robinson de pe Netconect.

Merită văzut, pentru că ceea ce spune omul face toţi banii şi n-o să vă plictisească, că are un excelent stil de comunicare.
.
PS.
Ultima oră !
1.
.. Mariana Neamtu (doctoratul in inginerie chimica, 2002-2004 cercetator stiintific la Institutul de Chimie Ecologica din München -bursa "Marie Curie" acordata de Comisia Europeana- alti doi ani "visiting-scientist" la Institutul Enger-Bunte al Universitatii din Karlsruhe), nu a primit permisiunea sa se inscrie la concursurile de promovare organizate de Universitatea Tehnica din Iasi.
Desi tinerei i-a fost apreciata contributia stiintifica, i s-a imputat faptul ca aceasta s-a evidentiat, "din pacate, numai in cadrul unor colective de cercetare din exterior". Cercetatoarea a primit aviz negativ din partea sefului ei de catedra deoarece "nu a contribuit la dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor didactice si nu se bucura de aprecieri favorabile din partea nici unui coleg".. "

2. "...doamna Severin mi-a cerut sa ma transfer definitiv in alta parte. Lovindu-se de refuzul meu, a decis sa imi restranga la jumatate activitatea didactica. Profesoara a fost deranjata de o «indiscretie» pe care am comunicat-o pe cale ierarhica, si anume faptul ca Emilia Severin refuza sa mai faca parte din comisia in fata careia eu urmam sa imi sustin doctoratul."- spune Florina Raicu, doctorat in antropolgie obtinut in tara si unul in genetica medicala in Italia; 3 ani stagiu de pregatire la Institutul de Biotehnologii Avansate al Universitatii "d’Annunzio, Chieti si Pescara"; sapte articole indexate ISI si 62 de citari ale acestor articole.

Comisia de etica a universitatii i-a dat in final o sanctiune prin care i se interzice sa mai participe, timp de trei ani, la orice concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare;Sanctiunea urmatoare ar fi desfacerea contractului de munca.

Reformă de tip PSD !!!
.