* Cu sondaju' la plimbare.

Precum iese la sonde, portocaliu'i cam roşu iar petrolu' rămâne negru.
De supărare.

Cocoţat pă meterează,
Fluturează INSOMAR,
Pă care-l deşurubează
Mustăciosu' Turambar.

Faptul că pe ultima sută se pot schimba opţiuni politice, nu e imposibil.
Dar să fie atât de semnificative încât să schimbe zeci de procente, mi se pare exagerat.
Ignorarea lor totală însă mi se pare la fel de greşită ca şi a le acorda credibilitate exagerată.
Spun totuşi unele lucruri.

Cum ar fi spre exemplu, că PSD, PDL şi PNL intră in Parlament.

Ba mai mult, se sugerează că PSD ar fi pe val şi vom asista la o nouă victorie a lu' stânga.
S-ar putea să asistăm, că prea suntem o ţară de asistaţi.
S-ar putea să nu. Poate să iasă PDL cu un fir de mustaţă mai iute.
Din păcate, simplul fapt că lupta e atât de strânsă, spune deja extrem de mult despre apetitul popular pentru pomană.

Mi s-a tocit aproape de tot furia pă politruci.
Nişte idioţi iresponsabili, ce se joacă cu viaţa a milioane de oameni precum mucosu' de la gradiniţă cu plastilina.
Adineaorea Tartarin din Tarascon tocmai zicea ca NU e adevărat că sistemul de pensii e insolvabil.
Chestia e că nu mai are bani, încolo e perfect.
NU s-a prăbuşit.
E bine mersi, pe scăunel. Toţi funcţionarii de acolo îşi păstrează posturile.
Dacă ai păpat tot din cămară, nu e adevărat că nu mai ai.
Îţi dă vecinu'.
Şi eventual dacă nu-ţi dă, îi iei tu.
De ce ?
Pentru că are !!!!
Istoria noastră e plină de haiduci ca Toto de blană.

Prin urmare, greaţa, scârba, 'nervarea, furia... la adresa politrucilor, s-au temperat şi s-au sedimentat în decizia calmă din beton armat de a face infimul pe care pot să-l fac, adicătele să aleg pă unu' cât mai de treabă posibil şi să dau cu ştampila pentru el.

Ce mă întristează un pic acu' e epidemia ce a pulverizat oamenii pe interior. Ciuma ce le-a păpat sufletele.... lepra neuronală...
Boala care a măcinat sistemul osteoarticular a transformat vertebrele în mucus şi zimbrii în moluşte.
Romania va deveni probabil o ţară-paradis pentru întreaga Europă şi nu numai, cu un popor harnic, echilibrat, responsabil şi puternic.
Dar nu acum.
Abia au trecut 20 de ani.
O singură clipă din veşnicie.

Va veni vremea când oamenii vor înţelege că dacă vrei să ai trebuie să produci mai întai, ca să fie de unde.
Va veni momentul în care complexele combinaţii filosofice de genul "cauză-efect", "viaţă-acţiune", "cald-frig", "lumină-întunericeală"..."binele-i bun şi rău-i nasol"...... să fie înţelese, apoi aplicate şi-n cele din urmă respectate cu sfiinţenie.
Va veni timpul că....
...ce altă treabă are ?
El vine.

Cu ocazia asta am constatat că omu' trăieşte al dracu' de puţin.

Motiv important ca tristeţea asta să se transforme calm în dreapta-mprejur şi plecat la plimbare.
Fluierând uşor pe şlagărul mondial de care nu ştie nime "Care v-a-mbrăcat".
Banda sonoră a filmului cu acelaşi nume cu Manechinul în rol de umeraş.