* Emoţii de concert antiPDL

E deseori fascinant cum îşi bat părinţii copiii, spre a face din ei omini de ispravă.
Morţi.

Mai nou se practică legatu' de pat cu lanţu şi mângâiatul pe creştet cu acelaşi obiect.
De ce ne mirăm că dacă noi ne comportăm ca nişte posedaţi, restul universului răspunde la fel ?

În definitiv totul se reduce la raportul de forţe dintre raţional şi emoţional, raport care e tot mai favorabil primei componente pe măsură ce omul evoluează.
Atâta vreme cât deciziile sunt determinate strict de sentimente, acţiunile rezultate se cantonează în sfera primitivismului. Iubirea are o componentă iresponsabilă, iar ura o încununează.

Fără îndoială că uriaşa cantitate a informaţiilor depozitate undeva în amigdalian, se pare, prin care generaţiile anterioare-ţi transmit concluziile lor privitoare la un "câh" sau altul, este de luat în seamă.
Dar trăim vremi ce impun ANALIZA situaţiei la nivel de actualitate imediată, actualitate rezultată în urma unor schimbări mult mai profunde raportate la unitatea de timp, decât au fost vreodată. Dacă acţionezi conform informaţiei transmise de predecesorul ancestral la nivel de emoţie, ai cea mai mare probabilitate să gafezi.

Vrei să trăieşti ACUM, analizează mai întâi şi abia apoi aruncă-te cu capul în fântână, dacă asta ţi-e concluzia.

Dar să începi a-ţi exprima frustrările emoţionale, până la nivel de decizii personale, ba chiar de demersul de a influenţa sub- sau supra-liminal pe ceilalţi participanţi la "trafic" este primitiv.

Între tine şi beţivul care-i dă cu sticla-n cap colegului de pahar pen'că la-njurat de mamă, nu mai e nici o diferenţă. Iar urmarea firească e că ăla vine'napoi cu furca.....

DECI...
... pentru weekendul ăsta, dedic celor ce nu pot raţiona din cauză de ceaţă nervoasă anti..ceva pe creiere, piesa de mai sus, ce ilustrează drăguţ concertul lor antiPDL din ultimile zile ...