marți, 20 ianuarie 2009

* Pei ei ii intereseaza de ei. Si pe noi la fel.



20 ianuarie 2009 !


O zi care-si face loc cu coatele in istoria mondiala.
Primul Presedinte de culoare (mai inchisa) le aseaza la carma statului recunoscut ca dominant al gogoloiului de huma pe care gandacim.

Supozitii de toate culorile, gusturile si dimensiunile, privind aventura lui Barack Obama, de la ideea de mare succes al democratiei la ideea de facatura a grupurilor oculte.
Si probabil au dreptate.
Si unii si altii.

Poate Obama pus in varf de par chiar acu', la inceput de criza, cu orientare politico-economica usor de stanga, sa fie "invatatura de minte" pentru poporul american (si nu numai), in cazul in care traversarea crizei fi-va dureroasa.
Caci.... cum ar putea fi altfel ?
Asta in cazul fericit in care traversarea este incununata de succes.
Invatatura de minte ca nu-i fromos sa fii de culoare la conducerea decoloratilor, nu-i fromos sa fii de stanga intr-o tara cu traditie de dreapta, si-i de-a dreptul urat sa le ai p'amandoua odata.

Nime' nu se mai indoaie ...
..stam in criza pan' la glezne...
Si toti sunt de acord ca se va ridica.
Nivelul.

Fara indoiala asta va lovi in credibiltatea presedintelui american cu stafful lui cu tot asa cum va lovi si-n Romania in portocale pana la nivel de suc.

Conjunctura noastra a impus portocalelor sa se faca terci mixt cu tomatele, urata chestie dar in final avantajoasa. Boc se pare ca a impus de altfel pedelistilor sa fie cuminti si ascultatori, sa nu raspunda la provocarile si samanta de scandal a pesedeilor, care vor cauta sa se eschiveze de la masurile dure si nepopulare pe care situatia economica le va impune probabil pentru supravietuirea economica.
In virtutea conceptuala a celei mai vechi meserii din lume, PSD cred ca va cauta sa beneficieze la maximum de ciuguleala oferita de participarea la guvernare si in contrapartida sa se delimiteze de orice responsabilitate impusa de actul guvernarii in sine. Va critica probabil tot ce atinge intr-un fel sau altul nivelul de trai, cautand sa-si creasca cota procentuala in fata multimii cu orice pret, iar daca prin asta poate arunca rahat in freaza partenerilor, cu atat mai bine.

Ramane de vazut arta cu care se vor descurca pedeleii in atare conditii.
Sunt convins ca stiu ce sarpe au in buzunar.
Protocolul ala cu puncte si cratime n-a fost facut gebeaba.
Au facut ei niste calcule la care au fost probabil luati in seama si baronii locali, nominal instalati, ce nu vor renunta usor la scaunul de la masa'ntinsa.
Om trai si om vedea.
Daca n-om orbi.

Care fi-va politica Americii in urmatorii ani fata de Romania ?
Probabil cea care o va avantaja.
Daca Romania va insemna ceva suficient de important, probabil va fi avuta in vedere ca atare.
Daca nu, nu.
Depinde de noi in primul rand sa fim un jucator important pe tabala de joc a lumii, iar daca reusim asta, toti ceilalti vor avea prioritati in ceea ce ne priveste, fie ca au in fruntea statului un american alb, un african negru sau un martian verde.

Revenind la fericitul castigator al locului din varful celui mai 'nalt si stralucitor pilon, dar si ascutit in egala masura, cred ca trebuie sa recunosc totusi ca poporul american a depasit multe bariere de-a lungul scurtei sale istorii.

Iar cea care este marcata azi este una ce nu parea posibila in urma cu destul de putini ani.
Muzica country, traditionala, era din cate stiu pana nu demult cea agreeata de urmasii KKK, simbolul cultural opus muzicii mai "intunecate" traditionale a celor ce constituiau obiectul urii de rasa.

Azi, Garth Brooks canta "American Pie" pe un fond de maini ridicate ca la biserica celor de culoare, in fata unei multimi multe, ce nu pare deloc nemultumita de asta.

Invat si din asta ceva.
Nu mai dau nici un link, presa e plina de Obama precum conturile dvs bancare de zero-uri.
.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

MOOVIQ. Videotecă documentare în lb. română



In Lucru