* 80% la urne ! (part tu)

Cel mai mare pericol pentru poporul român este .... poporul român !

Moştenirea deceniilor de nonimplicare în viata economică a determinat probabil dezinteresul profund pentru viaţa politică.

Greu de crezut ca înainte de '89 ai fi găsit mai mult de 5-10 persoane pe stradă la un sondaj, care să-ţi spună câţiva miniştri pe nume.

Ce rost avea să-i ştii ?

Nici unul.

Erai un salariat, într-o economie centralizată, condusă de o clasă ce lua deciziile în tot ceea ce privea viaţa ta. De la necesităţile cele mai simple, până la ce poezii să înveţe copiii şi unde să-ţi petreci concediul.

Un nimeni. Cu zero cuvinte de spus.

Ducă-se.

Ducă-se, ducă-se....DAR !!!!

După 20 de ani mi se pare că asist la o puternică ofensivă retrogradă, facută cel mai ades cu bună ştiinţă şi obiective precise, pentru reinstaurarea morbidei indiferenţe.

Folosindu-se de calul troian al "dezgustului" faţă de "întreaga clasă politică", sub forme mai delicate sau mai brutale, mai cosmetizate sau mai făţişe, o largă gamă de persoane publice sau mai puţin, artişti, sau mai puţin, propovăduiesc renunţarea.

"Ducă-se dracu' tot şi toate, că şi-aşa nu poţi schimba nimic."

"Ce să te mai implici atâta, că toţi sunt la fel...."

"Te duci la vot ca un bou, că indiferent pe cine alegi, tot un hoţ e...".

....şamd.

În primul rând, este evident pentru orice minte cât de cât limpede că nu există doi oameni absolut la fel de frumoşi, de inteligenţi, de înalţi...blonzi...urechiaţi... dinamici... energici.... rezistenţi.... bla-bla-bla, prin urmare nici absolut la fel de hoţi-borfaşi-secături-mincinoşi-....

Dar dacă totuşi ne implicăm, să mergem la urne şi să alegem pe unii dintre ei.... ajungem la "Hoţii noştrii sunt mai cinstiţi decât ai lor" !!!!

Sună caraghios, n-aşa ?

Din păcate, va trebui să învăţăm lecţia asta, destul de dură, de la viaţă.

Da.

Nu numai "sună", chiar e nasol.

Dar aşa este în realitatea .... reală.
Aşa stau lucrurile din păcate, oricât de mult am dori noi să stea altfel.

Şi pentru că aşa stau, alegerile se fac în mod repetat.

La fiecare 4 ani. Să tot schimbăm, căutând acum unul măcar un pic mai bun decât ăla de-a dovedit că nu merită încrederea dată data trecută, iar peste 4 ani, altul un pic mai bun decât cel ce va dovedi că nu merită încrederea ce i-o dăm acu'.

Şi iar....şi iar... iar...

...dominându-ne sentimentul că actul e inutil aşa cum inutile nu sunt nici respiraţia repetată, somnul sau prânzul....

Totuşi, nu mi se apre deloc complicat.
Atunci de ce ne e aşa de greu să înţelegem, să acceptăm şi-n cele din urmă să facem lucrurile vitale pentru propriul nostru bine, dacă e aşa de simplu ?

De ce alţii de aiurea o fac ?

Poate că ceea ce influenţează mintea oamenilor este diferit la popoare diferite !

Cu siguranţă, nu în totalitate, dar poate că majoritatea da.

Vă pun acilea două "producţii" care mi se par elocvente pentru ce se predică din amvonul muzical modern, două "incantaţii" ce penetrează rapid urechile spre formarea unor convingeri.

Una care lipeşte timpanu'....

Alta, bate ferm cu ciocănelu-n nicovală....

Prima zice aşa :

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială

Ăia hoţi, ăştia hoţi

Mama lor la toţi !

Vin ai noştri, pleac-ai noştri

Noi rămânem toţi ca proştii

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Bat-o vina, bat-o strechea,

Trage-aicea cu urechea

Măi române om sărac,

Iarăşi ţi-au venit de hac.

Ne promit marea cu sarea

Şi conduc aiurea ţara

Opozanţi şi potentaţi

V-aţi bătut iar joc de fraţi.

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Politrucii-şi fac concedii

Pe la Cannes, Hawai, ca regii

Pensionarii, pedagogii,

Au ajuns precum milogii.

Venetici fac preţul pâinii,

Iar la colţ stăm noi, românii,

Muncitorii n-au salarii,

Curvele pupă dolarii.

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

România-i de vânzare

Cu uzini, creşe, hotare,

Şpăgile au zornăit,

Algoritmu-i mulţumit

Dumnezeu dac-ar veni,

Prim Ministru într-o zi,

L-am mânji şi i-am găsi

Cazier la SRI.

Bună ţară rea croială,

Mama ei de rânduială.

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Acuzaţii cu care sunt de acord aproape în totalitate, puse pe seama unora cu care sunt parţial de acord ce indeamnă însă la...... ceva cu care nu sunt deloc de acord. Unde-i îndemnul de a schimba cele menţionate ???

Cealaltă zice cam aşa :

Pornesc televizorul

Şi .. ce văd ?

O grămadă de indivizi miorlăind :

"Nu-s eu de vină" !

Arată cu degetele vinovate

Către oricine altcineva.

Pierd timpul aiurea,

Plângându-şi de milă.

Victimă la asta,

Victimă la aia,

Ba că maică-ta-i prea slabă,

Ba că taică-tu-i prea gras...

Treci peste asta,

Treci peste asta

Toate văicărelile şi miorlăielile

Vor răbufni la un moment dat,

Treci peste,

Treci peste astea

Zici că n-ai mai fost la fel

De la micul tău accident,

Dar te-ai simţi mai bine

Dacă ţi-aş da ceva bani.

Cu cât mă gândesc mai bine,

Îi dau dreptate bătrânului Billy :

Ar trebui să-i gâtuim pe "avocaţi",

Să-i terminăm chiar în sear-asta.

Să munceşti nu-ţi convine,

Dar îţi place să trăieşti regeşte,

Numa' că lumea asta "mare şi rea"

Nu-ţi datorează nimic...

Treci peste asta

Treci peste astea

Dacă nu vrei să te implici

Atunci poţi să pleci...

Treci peste astea

Treci peste

Parcă te spovedeşti de fiecare dată când te aud vorbind.

Maximizezi repetatele-ţi eşecuri.

Unii spun că-i o boală,

Eu zic că-i slăbiciune.

Le târăşti după tine,

Precum un condamnat lanţurile,

Te complaci în vinovăţie,

Te complaci în durere.

O fluturi ca pe-un steag,

O porţi ca pe-o coroană.

Gândeşti ca un ratat,

Şi tragi pe toţi după tine.

De prezent te plângi,

Trecutul îl condamni,

Aş pune mâna pe copchilu' din tine

Şi i-aş învineţi fundu'

Treci peste ...!

E clar. E adevărat. E pă bune.

E mai motivant decât enumerarea măgăriilor a 1000 de politruci.

Oamenii ăştia chiar ştiu ce fac.

Le-am pus în Tv.

"Get over it" este şi cu vorbele lor să puteţi fredona corect cand vă daţi cu rolele-n parc şi aveţi firele-n urechi.

De observat ca în făcătura cu "clipul" lui Socaciu, (un artist de primă mână pentru gustul meu, altminteri, numa la chitară, nu şi la orientarea politică) este o formaţiune politică ai cărui reprezentanţi n-au prea încăput în caricaturi.

Probabil pentru că sunt caricaturi de drept şi de fapt.

Vă las plăcerea să o depistaţi singuri.