vineri, 9 octombrie 2009

Pirateria şi prostia III. Lupta pentru izolarea socială.

Anterioare ...
"Pirateria şi prostia I. Mai proastă ca Paris Hilton".
"Pirateria şi prostia II. Priponirea ideilor."
- continuare -

Deci.... două cauze, după părerea mea.

1. Internetul.
Internetul nu cred că este "noul suport informaţional", aşa cum se spune, care le înlocuieşte pe cele tradiţionale la care am făcut referire în posturile precedente. Internetul este similar mai degrabă cu desfiinţarea oricărui suport material de vehiculare a ideii. Internetul este transmiterea instantanee a informaţiei de la un creier la alt creier, fără nimic altceva decât conectarea. Internetul este interconectarea creierelor într-un fel de macro-creier global.
Dacă vă imaginaţi că un om ar fi capabil să redea prin viu grai unui interlocutor "O noapte furtunoasă" spre exemplu, în formă exactă şi completă, iar cel din urmă să o reţină aşişderi, ei.... este ceva pe-aproape.
Cu "micile" deosebiri că "interlocutorul" este ... toată omenirea (potenţial că deocamdată e cea cu acces la net), că spaţiul nu mai există, cantitatea de informaţie vehiculată este practic nelimitată, iar capacitatea de stocare creşte exponenţial cu ajutorul "memoriei externe" :D

Aspectul ăsta este ocolit cu un fel de groază. Şi pe bună dreptate.
"Se sparie mintea !"
Este atât de neobişnuit, pulverizează atâtea paradigme că ţi-e şi frică să vorbeşti despre el, convins că n-ai cum să nu aluneci în ridicol. Şi cam aşa cred că şi este. Inclusiv ce scriu eu aici cred că abordează un aspect atât de minor încât peste ceva vreme va fi de tot râsul.
Da' asta mai încolo puţin. Acum tâmpenia asta cu pirateria chiar există şi nu vrea deloc să-şi accepte "minoritatea".

2. Inerţia puturoasă şi antisocială a marilor interese financiare reprezentate de "interfaţa" dintre autori şi consumatori. Acele edituri, concerne, corporaţii, care adună sume uriaşe din buzunarele consumatorului folosind autorul pe post de râmă în cârligul mulinetei intelectuale. "Casele de producţie" care în realitate nu produc nimic. Nu fac decât să se folosească pe de o parte de talentul unor favorizaţi ai sorţii şi pe de altă parte de foamea omenirii de a şti.

Au început de la forme unicelulare nesemnificative, s-au dezvoltat ca lipitori acceptate care ajutau autorul spre a dezvolta o piaţă mai largă de clienţi. Au ajuns acum nişte mastodonţi antisociali ce obligă autorii la contracte de cele mai multe ori aberante, care le îngrădesc până şi libertăţile individuale elementare şi care vor să pună zăbală întregii omeniri. Zăbală, botniţă, dopuri în urechi şi "ochelari" de catifea pentru somnic. Au pretenţia, în numele "dreptului de autor", să interzică comunicarea LIBERĂ dintre oameni, schimbul de idei, de informaţii, de orice fel de materiale, dacă omenirea nu le umflă fălcile cu bani.
Bani. MULŢI BANI !

Dimensiunile financiare ale respectivilor coloşi le permit influenţarea politicului care încearcă, deocamdată nu cu foarte mare succes, să îngrădească libertăţile sociale cele mai elementare. Dreptul de a dispune de propriul bun pentru care omul a plătit deja, dreptul de a comunica, dreptul de a da, dreptul a primi. În virtutea singurului motiv real, dacă ăsta poate fi numit motiv, acela că..... acum se poate face mai uşor şi mai ieftin decât în urmă cu două decenii. Au dispărut barierele impuse de suportul material al informaţiei. Nimic altceva nu s-a schimbat. Asta e tot. Dar e mai mult decât suficient să pulverizeze veniturile uriaşe şi sistematice ale respectivilor.

Nu am nimic cu "Autorii". Nici cu "dreptul de autor". A fost şansa lor. Acum o să se diminueze dpdv al contribuţiei consumatorului şi o să crească dpdv al beneficiilor autorului. Pentru că dispare "lipitoarea intermediară".
Cei care se mai cramponează de idee, sunt probabil prea ruginiţi pentru a mai face efortul să ânţeleagă ce se petrece, incapabili de a privi dincolo de vârful bocancilor. Poate Lilly Allen este plătită pentru fiecare DVD vândut chiar de conţine aceleaşi piese cântate o singură dată.
Cine-l cumpără să fie sănătos.
Dar dacă odată cumpărată muzica aia e dată şi nepotului de la Caracal, asta e, soro !
Un tâmplar care face un gard nu vine să ia banii pe el încă o dată în fiecare săptămînă, nu pretinde o sumă pentru fiecare vizitator care-ţi foloseşte poarta şi nu-ţi interzice să-l demontezi şi să-l duci la Urleasca să faci coteţ pentru porc.

Mai vrei bani încă o dată, mai fă un gard, ..
...mai cloceşte o compoziţie, mai fă un spectacol.....

De fapt problema nici nu sunt autorii. Aşa cum am spus, ei vor avea enorm de câştigat prin adresarea directă către consumator, fără intermediar. E mult de vorbit şi despre asta. Mulţi sau prins deja de fază, se adresează deja direct consumatorului şi au format asociaţii care se luptă cu marii rechini intermediari.
Problema sunt tocmai intermediarii care-şi joacă de fapt cartea existenţei.
Şi e doar chestie de timp până vor fi spulberaţi.

Nu se pune problema CUM SE POATE ÎNGRĂDI accesul oamenilor la oameni, CUM SE POATE BLOCA dorinţa lor de a împărţi bunuri, CUM SE POATE PEDEPSI plăcerea de a împărtăşi semenilor ceea ce consideră că le aduce o bucurie sau ajutor. Vorbim de fapt de încercarea de a împiedica.... comunicarea. Iar internetul asta înseamnă de fapt : comunicare în stare pură.
E o absurditate.
Procesul ăsta ce a început să conecteze oamenii între ei, odată început nici Dumnezeu nu-l mai poate opri decât dacă esplodează tot globul.
Dacă rămânem fără electricitate, ne luăm biciclete medicinale, punem dinam la ele de scoatem 24V şi tot ne dăm pe net.

Problema este prostia şi căpoşenia din capul nesătuilor îngroziţi că nu-şi mai pot vârâ ghearele-n buzunarele noastre până la umăr.

Prin urmare, părerea mea este că asist la o luptă a unor cinici penibili, cu bani (încă, deocamdată) pentru a-şi conserva sursele de venituri, ignorând că de fapt luptă pentru un obiectiv imposibil.


"Pirateria" în forma în care ei o vehiculează acum, va putea fi eradicată atunci când va fi interzisă comunicarea dintre indivizi, dreptul firesc de propietate asupra unui bun plătit, libertatea elementară de a da şi cea de a primi... practic completa izolare a individului faţă de celalţi indivizi.
Am îndoieli serioase că omul poate supravieţui într-un asemenea tipar social.
.
PS.
Cineva a făcut clipul insertat mai sus, cineva a făcut programul ce i-a permis lui să-l ofere lumii, cineva a făcut platforma blogurilor ăstora ce face posibil ca eu să adun de la ei, să mai pun de la mine şi să ofer la rândul meu. Ceea ce a rezultat poate fi o mare prostie dar ajunge la cel ce citeşte şi poate spune "Bă da mare prostie a scos ăsta!" - iar acesta este lucrul cel mai important.
.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

MOOVIQ. Videotecă documentare în lb. română



In Lucru