* Speak bă, english !

Mai e cineva care nu ştie engleza ?
Mai e.
Motiv pentru care citatele lui Riddick, clipurile BBC, linkurile către The Sun, sunt minunate dar pot lipsi cu desăvârşire. Iar versurile lui Cohen sunt la fel ca ale Madonnei.
Fraţilor şi surorilor, care nu vă pricepeţi încă la limboaca lui Shakespeare şi actorul englez preferat e Mr. Bean pentru că face pe mutu'....
Puneţi mâna şi-nvăţaţi engleza !!!
Ştiu !
"Eu sunt prea....(bătrân, ocupat, izolat...) ca să fac asta !"
"Mă descurc şi fără".
"Nu-mi trebuie, că doar sunt la mine acasă, unde toţi vorbesc limba ce o pricep eu ".
....şamd.
Nimic din tot noianul de "justificări" a evitării inevitabilului nu poate sta în picioare. Nu există "Dacă" ci "Cand" vă apucaţi de învăţat engleza. Există o singură scăpare : moartea.
Ori muriţi cât mai repede, ori v-apucaţi de engleză.
Niciodată nu eşti prea bătrân pentru a afla ce se petrece în lume, de ce e criză, de ce e prea cald sau prea frig, pentru că aşa înţelegi de ce n-ai pâine pe masă şi de ce nu creşte iarba şi, mai ales, ai idee despre ce dracu' ar fi bine să faci.
Chiar dacă "eşti la tine acasă" cei din jur care nu stau cu capul între urechi precum TU, vor discuta peste puţină vreme despre chestii pe care nu le vei mai pricepe. Vei fi exclus dintr-o lume în care refuzi să intri.
Şi NU. Nu te vei descurca fără. Acum, pe termen scurt nimic nu pare să se schimbe.
Dar schimbarea nu vine de sus să se vadă. Vine de dedesupt.
Cei ce învaţă engleza.... o învaţă şi gata. Nu vin la tine să-ţi zică "Ehehehe...Ioute, bă, io-nvăţ engleza !"
Oamenii îşi văd de trebi şi de interese.
Am abordat subiectul pentru că există părerea greşită că doar cei ce vor să facă lucruri extraordinare, ce-şi propun scopuri extrem de ambiţioase, ce vor să performeze...şamd, ar trebui să aibe în obiectiv învăţarea limbii engleze. Nu lor mă adresez.
Ei ştiu deja engleza brici. Şi alte 4-5 limbi de circulaţie.
Mă adresez celor ce vor să râmână în mijlocul unei vieţi obişnuite, normale, pe care să o poată înţelege.

Poate modul în care pun problema cei cu ochii ca orezu' să spună mai elocvent.



Nu ştiţi încă ?
Select "Romanian" de la "View subtitles".
.

*Romania's Got Tembel

Odată cu trecerea timpului cu varii ocazii şi din mai multe perspective, am constatat tot mai frecvent că majoritatea oamenilor eşuează în folosirea capacităţilor, deseori incredibile, de teamă. De teama eşecului.
Eşecul materializându-se de regulă nu în pierderea propriu-zisă (că nu poţi pierde ce nu ai) ci mai degrabă în părerea proastă a celorlalţi faţă de persoana în cauză. Sentimentul ridicolului.
Treptat am devenit un adversar al acestei mentalităţi-frână care blochează roţile unor valori nicicând dezvăluite şi folosite, înţepenite definitiv în prima parcare a vieţii, până când vremea o înşfacă cu gheara ruginii şi o aruncă în groapa inutilităţilor.
Sunt uimit şi încântat deopotrivă de ceea ce fac emisiunile media, (în civilizaţiile unde media este normală, nu în România unde a declarat război societăţii) pentru a dezvălui aceste diamante ce n-au strălucit niciodată şi nici n-ar fi făcut-o dacă nişte oameni inteligenţi şi bine intenţionaţi nu s-ar fi aplecat să le caute.
Britain's Got Talent.... America's Got Talent.... şi se pare că schema este preluată cu succes şi de alte trusturi media din ţările civilizate.
Am remarcat cu luni în urmă pe Susan Boyle, "ţaţa" care a lăsat sala cu gura căscată, şi de bună samă cei care au mai bântuit pe net (că ăsta săracu ce te mai destupă la creiere) au văzut şi alte exemple ce-ţi îngheaţă circulaţia sangvină de la primele sunete.
Mai pun aici un exemplu :


Bun.
Asta e la ei. La britanici, la americani....
Cum ar fi să fie la noi ???
Dracu' ştie !
DAR, pentru că la noi totate hahalerele maneliste, papiţoii cu lanţuri şi crăcănatele cu şnur au umplut spaţiul televiziunilor, avem alte standarde şi - inevitabil - alte "performanţe", care puse lângă cele de acolo arată exact aşa :



Este una din puţinele ocazii în care accept că RIDICOLUL EXISTĂ !
E ceea ce produce sistemul antinaţional al trusturilor media din Romania. Nu le-ar fi trecut prin cap în veacul vecilor să facă o emisiune care să valorifice potenţialul cetăţenilor.
Cum să le treacă prin cap aşa ceva câtă vreme Băsescu există ?
Ba pare în formă şi gata de cafteală !
Rezultatul e ceea ce vedem. Copii copii ale unui melanj de "Madonna-partea cretină" şi "GuţăMinune-partea tupeistă" ce ne reprezintă în faţa lumii.
Da. Uneori ridicolul există. Şi (din "uneori") e deseori românesc.
.

* Americanii au găsit-o pe Xena. Noi pierdem şi ce nu avem.

Nu pe EBA noastră şi nici pe supărata cu bikini de piele şi bluză cu jartele din curele, din filmul care i-a dat numele.
Pe Planeta Xena bre.
Planeta e chiar mai babană decât urechiatul de Pluto, pretenu' lu 'Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă, ce mărşăluia pân'acu în coada plutonului.



Nenea Hubble, cum stătea el aşa, la o cafea.... şi se uita... hopa - Xena !

Cum făcea ea "Vââjjjjjj...zzzzzzvvviiuuuuuuu" prin orizontul dumnealui, a pus micrometrul pe dânsa şi a constatat că e chiar mai mare decât potaia de Pluto cam cu 30%.

Asta însă pentru românii trăitori pe marnea şanţului carpat are tot atâta relevanţă cât are "Nomenclatorul Şuruburilor cu Filet pe Stânga" pentru pervazul ferestrei de la baie.
Ei, iaca fâs ! A găsit-o.
Şi ce ?
Ştie NASA pe ce loc e Dinamo-n clasament ?
Dacă-i aşa ochios, pe Elodia a văzut-o undeva ?
Nu ?
Vax.
Dar faptul că acelaşi NASA cu năsoiu-i fin mirositor a găsit şi creieraşe cu scântei printre elevii noştri cei cu drag filmători cu mobilu' a scenelor picante din şcoala românească, poate să conteze.

Muraru Costin Grigore, Felix Liviu Milorad şi Muraru Sebastian, plus Vlad Adam, Ana Maria Borlovan, Roberta Răileanu şi Sabina Zăvoianu.
De bună samă că, aşa cum ne stă bine, e cazul să ne mândrim. Ai noştri ca brazii, care vas'zică.
Ai noştri.... până când ?
Păi ezact până primesc scrisorica-invitaţie la viitorul loc de muncă de peste Marea Cea Mare.
Şi atunci se vor duce şi ei aşa cum s-au dus şi brazii, acolo unde lucrurile, departe de a fi perfecte, funcţionează mai aproape de normal. Acolo unde efortul încununat de succes este plătit şi răsplătit, unde legislativul nu-l ascunde după draperii pe distinsul ales furăcios prins cu mâna-n poşeta lu' Tanti Tamara, atunci când madam Justiţia vine să-l caute. Unde susul e deasupra şi josul în partea opusă, şi nu invers. Unde cei cu cap între urechi fac eforturi să găsească indivizii cu potenţial şi nu să le astupe gura, să-i ridice la locul meritat şi nu să-i înjure, să-i ajute să realizeze ceva remarcabil în beneficiul lumii, nu să le ia şi scăunelu' cu trei picioare spre propria îmbogăţire tembelă.
Dar poate tinerii nu pleacă !!!!
Poate rămân aici să...... să...... adică rămân să.., care vas'zică.. .SĂ.
Să predea spre exemplu, sau să se reprofileze pe proiecte ecologice de "Dacia".
Cum "Care Dacia" ?
A !
Atunci pe biciclete, pe cutii de ambalaj de carton, pe globuri ecologice pentru brăduţi de plastic.
Ce perspective au adevăratele valori, care precum bine vedem, nu strălucesc musai în lumea "lor", ci şi la noi acasă ? Ce le oferim ? Ne uităm iar la politicieni !

Cei ce sunt acum pe fotel par să scoată codurile alea cu forcepsu' din dantura colţoasă a "partenerilor" de guvernare. Iar măsurile anticriză care vor veni (că încă aplicarea lor este pe drum) au primit răspuns organizat de aceiaşi "parteneri"de guvernare, prin mitinguri care deja au fost!!! Cu aşa parteneri, nu văd ce brânză mai poate face opoziţia.

Da' chiar ! Opoziţia ?
Ce ne promite clasa politică care s-ar dori înscăunată în locul portocaliilor ?
"Jos Băsescu" !!!!
Fleoşc !

Ia să vedem, o asemena promisiune ce ..lipsă de "ceva", are impact la tinerii de mai sus ?
Sau perspectiva a realizării a "ceva" e mai importantă !
.

* Măcar să ştim de unde ni se trage. Tortul de criza.

Aparent se vorbeşte despre criză.
În realitate mi se pare ca mai degrabă se bălmăjeşte. Un amestec de date pe care omul obişnuit nici nu se mai osteneşte să încerce a le pricepe.
Criza financiară.....criza imobiliară....criza energetică.....

Ceea ce se vede în presă e mai degraba o preocupare a semnatarilor pentru propriul loc de munca decât pentru explicarea problemei pe inţelesul cititorilor. Ca doar şi pentru ei e criză, ce dracu' !

Asta n-ar fi rău deloc în fond, dacă ar avea însă o perspectivă mai lungă un pic, sau mai largă. Pentru că dacă oamenii nu înţeleg ce se petrece, de ce trebuie să unească Postul Paştelui cu cel al Crăciunului, modul lor de acţiune nu poate fi decât conjunctural, un fel de reacţie primitivă la probleme punctuale, de suprafaţă şi care pot fi uneori şi benefice. Printr-un noroc chior.

Dacă înţeleg mai mult, poate ar avea şansa pentru alte abordări, mai raţionale si mai productive, pe termen mediu şi lung.
Zic şi eu, nu dau cu paru'.

La urma urmei, ceea ce pare să-l intereseze pe tot mai inexistentul cititor pare a fi custodia obţinută de Răduleasca chiar mai mult decât ultimile falimente răsuntoare ce lovesc alte economii în plin. Altele decât a noastră, pentru că la noi e destul de greu să loveşti economia în plin. Până o găseşti pe cele coclauri unde s-a pitit, ţi se termină şi benzina şi ziua de lucru.

DAR !

Când raportul leu-euro se va benocla prin lunetă la salariul îngheţat, şi va lovi în bugetul ăla cât o alună al amăreşteanului, cu precizia localizării prin satelit , Răduleasca fi-va uitată.

Acum câteva zile, privind un fragment de expunere a prof. Albert Bartlett, mă gândeam la criză ca la un tort aniversar. Oferit omenirii cu ocazia împlinirii a 7 miliarde de suflete.

Ceea ce vedem din el sunt lumânărelele aprinse de genul împrumutul FMI, creşterea varstei de pensionare sau îngheţarea îngheţatei, iar pentru cei un pic mai pretenţioşi, floricelili de marţipan valutar şi glazura acţiunilor bursiere.

Toate astea insă, stau aşa pentru că sunt aşezate pe un strat de blaturi succesive, cu diverse creme între dânsele, strat care nu se prea vede până nu tai o felie.

Dacă ceea ce vedem din criză sunt problemele-efect la nivel financiar-imobiliar-energetic....şamd, ele au dedesupt straturi mult mai consistente de a căror rezolvare depinde esenţial şi configuraţia celor menţionate, ce au mai degrabă rol cosmetic în marea noastră prijitură.

Mă uit la Bartlett cum zice :
Cel mai mare defect al rasei umane este incapacitatea noastră de a înţelege funcţia exponenţială.
Ok. Dacă zici domnia ta. Şi ? Care-i şpilu ?
Păi cică e ăla că..
..Funcţia exponenţială este folosită pentru descrierea dimensiunii oricarui element ce are o creştere continuă, de exemplu "5% pe an".
Păi să fie. La ea, acolo. Tot nu m-am dumirit.
În vara lui 1986, rapoartele informative anunţau că populaţia globului a atins numarul de 5 miliarde de oameni şi are o rată de creştere de 1,7% pe an...
Aha. Păi creşte şi ea, ce să facă ? De ce ar trebui să mă îngrijoreze amărâtul ăla de nici 2% ?
...dacă calculaţi timpul de dublare, veţi găsi că acesta este de doar 41 de ani.
41 ? Pare cam puţin. De fapt cam al dracu de putin pentru o dublare, pornind doar de la 1,7% !!!!!! Hmmm !
Da Pământu-i mare. Şi rotund. Ne dăm pe după el.
"Scientific American" concluzionează : "..producţia de alimente va creşte în urmatorii 40 de ani cât să acopere nevoile de hrană pentru aproximativ 9 miliarde de oameni"
Păi stai sa socotesc cu degetu..... care vas zică...dublare in 41 de ani...face 10 miliarde...papa la momentul ăla, pentru numa 9..... Una bucata miliard face post nonstop. Parcă nu mă mai simt aşa de confortabil. Toto se uită la mine cu o mutră oarecum întrebătoare, gândindu-se probabil la meniurile chinezeşti !
Totuşi un oscior acolo, o frunză de salată.... o maslină, poate găsim noi şi pentru...
...dacă această creştere modestă de 1,7% anual, continuă, neschimbată, pe viitor, populaţia lumii va spori la o densitate de 1 om/metru pătrat pe toată suprafaţa uscatului de pe glob în 600 de ani....
BĂI..., mă laşi ??? Ce-i aia 1 om/m2 ??? Aşa nu se poate trăi, ce dracu' ? Şi 600 de ani e cam cât a trecut de la Ştefan Cel Mare pân acu... adicătele puţin.
...iar masa oamenilor va egala masa globului pământesc în doar 1800 de ani.

BUN. Acu m-am lamurit. Sorcova vesela.....
Nene eşti dus. Ca doar n-o sa facem doo Pământuri în tot atâta timp cât a trecut de când Decebal şi cu Gerula băteau romani cu căciula.
E la mintea cocoşului că lucrurile se vor opri înainte de a ajunge acolo.
...avem câteva lucruri care ar trebui încurajate dacă vrem să încetinim creşterea populaţiei...
Ai văzut ???? Ehehe, normal că dacă vrei poţi !
...Contracepţia, avortul, familii reduse, oprirea emigraţiei, bolile, războiul, crimele, accidentele, şi desigur fumatul, în mod clar contribuie la scăderea populaţiei...
Poftiiim ???
Stau .... mă uit.... încerc să mă gîndesc..... mă mai uit odată.... mai stau....
Păi ăsta mai că nu zice că nazismul e o treabă excelentă.Sau boamba atomică. Ce naiba ?????
S-a dus dracu soarele d'afară.
...natura va alege metoda de a face asta din lista menţionată.....sau putem încerca să alegem NOI de acolo o opţiune care ne-ar conveni mai mult...
Ce mă supără ăştia care vin cu chestii nasoale şi au şi dreptate, de nu pot să mă concentrez la cafea !
Nu-i pot găsi cusur raţionamentului strict logic şi matematic, aşa că sper măcar ca premisele să fie eronate.
Mă uit în tabelul din capu' blogului (click pe "population") şi văd că ne apropiem de 7 miliarde. De la alea 5 din '86 ! Pare să respecte graficul ăla diabolic de creştere anuală cu 1,7%. Nasol.
Mă uit pe teveu şi văd astalaltă



Şi-mi aduc aminte că, cu puţină vreme în urmă, piratul nost' grăia cătră mateloţi

REALITATEA.NET - Traian Băsescu: Probabil că următoarea criză va fi cea alimentară, iar luna mai va fi cel mai bun moment pentru moneda naţională

Aşa că mă găndesc io tare-n sinea mea : ce mare brânză rezolvăm cu un împrumut FMI, salarii îngheţate, creşterea vârstei de pensionare, la o scară ca asta ???
Ce mare brânză rezolvăm cu toate măsurile locale şi/sau zonale dacă la nivelul macro cretinii se puiesc până pocnesc ?
Şi dacă totuşi, reuşim să cosmetizăm pentru moment şi să dăm o vopsea nouă pe şandramaua putredă, care ar fi paşii urmatori ?

Un fragment mai lunguţ al expunerii profesorului Bartlett, de vre-o 20 de minute, AICI, în MooViq.
.

* Viata noastra cea de toate zilele

Cu cateva luni in urma am parcurs pe rutier aproape 3000 de km, drum intins taind Europa de-a curmezisul. Asa cum cei ce au mai facut trebusoara asta stiu deja, problema cea mai dificila e sa scapi de drumurile romanesti.

Odata ce ai iesit din butoi si dai cu ochii de lume, lucrurile se schimba radical.

Si aproape instinctiv simti o siguranta mult mai mare in trafic chiar daca viteza e net superiora celei pe care o aveai pe plaiul mioritic.

Din nefericire, realitatea pare sa nu fie cea sugerata de instinct.
Dintr-un motiv simplu : nu esti singurul roman care a iesit din butoiul ala.

Si pentru a multa oara, o urma de indoiala, trista si amara, ma zgarie pe sub stern : Dumnezeule, ce facem noi astia de iesim din iad cu coada atarnand, lumii in care ne'nfigem cu coarnele ???

Ce poate fi mai amar decat sa te cataloghezi singur ca apartinand unui grup social antisocial, unei populatii reprezentata in lumea larga de o adunatura de dementi, unui popor ce se infatiseaza inaintea celorlalte natii prin cele mai iresponsabile exemplare ?

Nu toti romanii ce au iesit din granitele strabunei noastre patrii sunt hoti, talhari, violatori, criminali, iresponsabili, sau, in cel mai fericit caz, lipsiti de cel mai elementar bun simt si educatie.

Dar pe zi ce trece mi se intareste perceptia ca locatarii caselor de nebuni din Romania au format plutonul de soc, de atac frontal al civilizatiei. Umplu orizontul cu actiunile lor distrugatoare lasand-si pustii locurile de la balamuc.

Privind clipul de mai jos, senzatia de siguranta ce care o incercam in urma eforturilor occidentale deloc putine de a face traficul rutier sa mearga brici, cu investitii la care noi nici nu putem visa, s-a risipit ca fumul de tigara.

Am realizat ca este doar o impresie.
Pentru ca Romania nu a ramas acolo.
E deja si aici.
Vesela, plina de energie, exuberanta si aberanta.
Dumnezeu sa ne aibe in paza. Si pe noi, romanii, dar si pe cei peste care dam buzna, tzopaind in ritm de manea.