Eurocriza. 1. Cum a inceput.

Un clip scurt.
Scurt rau, ca nu'l pot tine pe tabla mai mult de cateva zile.

Viq

* Cal la apă !

Ca un răspuns la comentul lui Filadel şi completare-continuare la relaxul anterior.
Madonna a făcut fix ce ştie : prostii.
Este una din cele mai artificiale fiinţe pe care le-am văzut vreodată.
Şi cu asta nu mai consum o literă pe ea. Subiect închis.

Filadel s-a oprit asupra unui person pe care l-am mai atins cu ceva vreme în urmă şi l-am completat cu vorbe d-ale noastre : George Harrison.

Reiau sugestia lui şi o dezvolt, dat fiind că vizează un subiect la care am mai făcut trimitere AICI. Ulterior am făcut un dosărel separat pentru domeiul ăsta mai delicat şi serios pe Viq4Life
De când am postat alea până acum, două persoane apropiate au renunţat la fumat. Una are luni bune la activ, iar juniorul merge pe a treia săptămână. N-am spus nimic mai mult decât "Faceţi ca mine".
Se pare că merge :D

Dar să revenim la relaxarea de weekend.
Piesa este "Cal la apă", George Harrison şi Jools Holland, apărută pe albumul Small World Big Band (2001).
George şi fiul său Dhani, au scris şi înregistrat piesa pentru a contribui la proiectul iniţiat de Jools, prietenul lui George "Jools Holland's Big Band Rock", proiect pus în fapt cu doar câteva luni înainte ca George să fie doborât de cancer. Versurile reflectă parţial încăpăţânarea lui George de a nu renunţa la fumat, în ciuda dovezilor medicale evidente, dar se referă şi la alte persoane care ignoră avertismentele de această categorie.
George a înregistrat vocea şi chitara în Elveţia şi Olanda, iar mai târziu s-a supraimprimat trupa mare şi background-ul, în Anglia.



Cu o traducere în stil personal :D

Poţi duce calul la apă
Dar nu-l poti face să bea
Oh nu, oh nu, Oh nu...

Am un prieten, cam complet în găleată.
Oamenii navigează prin viaţă. Dar el a eşuat.
I-am spus "Bătrâne, hai să ne deşteptăm odată"
S-a uitat câş la mine, apoi a decuplat.

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu-l poţi obliga s-o şi ia.
Oh nu, oh nu, oh nu

Cineva la care ţin, a ajuns la extremă.
Cu adevărat însetat, privirea-mi întoarce.
"Bătrâne-zic- ştii bine, e mare problemă"
"E ok."- zice calm şi sticla o stoarce.

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu să şi gîndească aşa.
Oh nu, oh nu, oh nu.

Un predicator odată, m-a avertizat de Satan.
Poate amicul nu-l ştie. O fi posedat !
Ce face-atunci Domnul pentru "cap de bostan" ?
"Doamne, apleacă-ţi privirea şi schimbă-l pe dat' "

"Sorry! N-am timp. Vorbesc, dar nu-n van.
Va auzi când trufia îi va fi plecat."

Poţi duce calul la apă,
Dar nu-l poti face să bea.
Oh nu, oh nu, Oh nu...
Îi poţi da-nţelepciunea toată,
Dar nu-l poţi obliga s-o şi ia.
Oh nu, oh nu, oh nu.

Şi drept epilog, clipul pe care l-am potcovit cu vorbe la începutul anului ăsta :

* Lucrurile bune nu îmbătrânesc. Devin clasice.

Splendid !

Uluitor cum pot unii oameni să dezvăluie farmecul cotidian ascuns parşiv ochilor de plenara fumegăială a nimicului.
Deseori am auzit exprimată ideea conform căreia reglarea pieţei libere de la cerere către ofertă este cauza firească pentru care mulţimea spectatorilor ar prefera circul de microstat (pe scăunel) OTV sau scorţoasele pagini de celuloză higienică (fizică !) ale căror nume nici nu le mai reţin.
Dar cererea aia poate fi cizelată, promovată, provocată ?
De bună samă că da. Exemplul scandalurilor interminabile este extrem de elocvent. Conform televiziunilor am putea spune că suntem o naţie de descreieraţi. Slavă Domnului că ceea ce fac nu are legătură cu adevărul. Adică nu cu "adevărul", mai bine să folosesc alt cuvânt să evit confuziile.
Deci slavă Domnului că ceea ce fac nu ae legătură cu realitatea.
Eee ! La naiba. Fugi de dracu şi dai de tat'su !
Au confiscat derbedeii ăştia media şi sensul cuvintelor. Iar Dicţionarul ăla doarme pe el şi-şi oferă seviciile lu' doamna Ilinca, să bată cuvintele cu pliciu' în virtual. Nu vede că jmecherii îl lasă în paginu' gol .
Na, că iar m-am luat cu secăturile care fac pe jurnaliştii, şi-am sărit de la ideea de weekend.
Deci !
BENJAMIN ZANDER şi a sa clasică iubire :

Ceea ce face omuşorul ăsta este uimitor. Şi exemplar. Pentru dragostea cu care-şi promovează credinţa, pentru dorinţa de a-i face pe semeni să trăiască şi ei bucuria pe care vrea s-o împartă.
Muzica clasică prezentată de un clasic într-o clasică manieră modernă.

Pentru subtitrare în româneşte, click pe "View subtitles" si selectaţi.
.

* Povestea lucrurilor

Excelent filmuleţ.
Într-o manieră absolut neaşteptată.

De ce criza va fi aşa nasoală, de ce oamenii de afaceri sunt aşa de puternici, de ce politicienii le şterg pantofii (în subsidiar, cei români folosesc limboaca la trebuşoara asta), de ce tot la afacerişti ne e de fapt salvarea, de ce pricepem greu lucrurile simple.... de ce.... de ce....

Nu vă ţin de vorbă, mai bine vedeţi.
Vedeţi şi că e vorba de 20 de minute.
În care e concentrat ce nu reuşesc alţii să spună în 20 de ore.
.

* "Hairy Angel"

Un juriu super-mega-giga ... cărpănos, face selecţii la o emisiune tv pentru descoperire de noi talente de toată mâna, răspândite aiurea-n tramvai prin Britania cea Mare.

Britain's Got Talent.
Şi descoperă.

Mai cu seamă antitalente de excepţie. În multe cazuri, te crăcănezi de râs, mai ales la primele preselecţii, unde vin toţi nebunii sperând să ajungă mari vedete.

În juriul cu pricina : Piers Morgan, Amanda Holden şi diavolul in travesti, Simon Cowell, un fel de "ActOfGod" mai cizelat. Foarte bun de altminteri în ceea ce face, dar cu un cinism şi-un aer de superioritate de-ţi vine să nu mai iei pauză când e să-i dai la moacă.

Acum două sâmbete, a venit în faţa lor ţaţa Marghioala madeinScotland, Susan Boyle, poreclită-n sat la ea "Îngerul Păros".

Din cauză de mustaţă, nu de la căpiţa smotocită de mâţe ce o poartă-n freză.

Domniţa respectivă, după care copiii din localitate făceau cârd şi-i strigau măscări, (ca ai noştri după Ipu), este şi uşor retardă, ca să fie treaba clară.

Ce s-a petrecut acolo, e mai greu de explicat în cuvinte sau de desenat. Trebe văzut :

Pe lângă cei trei rămaşi cu gurile căscate şi ochii gogonaţi cât ceşcuţele de cafea de pe măsuţă, am constatat şi eu că nervii periferici au luat-o la sănătoasa pe coloană-n jos, pân-au dat cu nasu-n vârfu deştelor de la parter.

CE S-A ÎNTAMPLAT ???
După stilul muzical nu mă dau în vant....
Blănoasa arată ca la balamuc.....
..nici măcar n-am înţeles vorbele ... !!!!

Poate pentru că şi eu am etichetat înainte de vreme o performanţă neştiută cu o imagine văzută.

Prima impresie am înghiţit-o şi eu, bat-o vina.
Suntem robii etichetării superficiale.
"Nu haina face pe om !"
Dar e nevoie să ne repetăm asta mereu, pentru că ne încăpăţânăm să nu respectăm regula.
În concluzie trebuie să fiu mai atent la aspectul ăsta, că altfel mă pot înşela şi în situaţii mai serioase.
Dar dacă mă uit la ITV, YouTube şi Simon Cowell, care au ratat un câştig de peste 1 milion de lire ce le-ar fi intrat în buzunare în urma celor peste 75.000.000 de vizionări ale clipurilor cu lelea Boyle, în doar 14 zile, pentru că n-au făcut nici un deal înainte, parcă-mi mai vine inima la loc.

Şi un update cu don'şoara FaţăDeLopată, cu sprijin de la Filadel, de la PATRICK !

* Măcar să ştim de unde ni se trage. Tortul de criza.

Aparent se vorbeşte despre criză.
În realitate mi se pare ca mai degrabă se bălmăjeşte. Un amestec de date pe care omul obişnuit nici nu se mai osteneşte să încerce a le pricepe.
Criza financiară.....criza imobiliară....criza energetică.....

Ceea ce se vede în presă e mai degraba o preocupare a semnatarilor pentru propriul loc de munca decât pentru explicarea problemei pe inţelesul cititorilor. Ca doar şi pentru ei e criză, ce dracu' !

Asta n-ar fi rău deloc în fond, dacă ar avea însă o perspectivă mai lungă un pic, sau mai largă. Pentru că dacă oamenii nu înţeleg ce se petrece, de ce trebuie să unească Postul Paştelui cu cel al Crăciunului, modul lor de acţiune nu poate fi decât conjunctural, un fel de reacţie primitivă la probleme punctuale, de suprafaţă şi care pot fi uneori şi benefice. Printr-un noroc chior.

Dacă înţeleg mai mult, poate ar avea şansa pentru alte abordări, mai raţionale si mai productive, pe termen mediu şi lung.
Zic şi eu, nu dau cu paru'.

La urma urmei, ceea ce pare să-l intereseze pe tot mai inexistentul cititor pare a fi custodia obţinută de Răduleasca chiar mai mult decât ultimile falimente răsuntoare ce lovesc alte economii în plin. Altele decât a noastră, pentru că la noi e destul de greu să loveşti economia în plin. Până o găseşti pe cele coclauri unde s-a pitit, ţi se termină şi benzina şi ziua de lucru.

DAR !

Când raportul leu-euro se va benocla prin lunetă la salariul îngheţat, şi va lovi în bugetul ăla cât o alună al amăreşteanului, cu precizia localizării prin satelit , Răduleasca fi-va uitată.

Acum câteva zile, privind un fragment de expunere a prof. Albert Bartlett, mă gândeam la criză ca la un tort aniversar. Oferit omenirii cu ocazia împlinirii a 7 miliarde de suflete.

Ceea ce vedem din el sunt lumânărelele aprinse de genul împrumutul FMI, creşterea varstei de pensionare sau îngheţarea îngheţatei, iar pentru cei un pic mai pretenţioşi, floricelili de marţipan valutar şi glazura acţiunilor bursiere.

Toate astea insă, stau aşa pentru că sunt aşezate pe un strat de blaturi succesive, cu diverse creme între dânsele, strat care nu se prea vede până nu tai o felie.

Dacă ceea ce vedem din criză sunt problemele-efect la nivel financiar-imobiliar-energetic....şamd, ele au dedesupt straturi mult mai consistente de a căror rezolvare depinde esenţial şi configuraţia celor menţionate, ce au mai degrabă rol cosmetic în marea noastră prijitură.

Mă uit la Bartlett cum zice :
Cel mai mare defect al rasei umane este incapacitatea noastră de a înţelege funcţia exponenţială.
Ok. Dacă zici domnia ta. Şi ? Care-i şpilu ?
Păi cică e ăla că..
..Funcţia exponenţială este folosită pentru descrierea dimensiunii oricarui element ce are o creştere continuă, de exemplu "5% pe an".
Păi să fie. La ea, acolo. Tot nu m-am dumirit.
În vara lui 1986, rapoartele informative anunţau că populaţia globului a atins numarul de 5 miliarde de oameni şi are o rată de creştere de 1,7% pe an...
Aha. Păi creşte şi ea, ce să facă ? De ce ar trebui să mă îngrijoreze amărâtul ăla de nici 2% ?
...dacă calculaţi timpul de dublare, veţi găsi că acesta este de doar 41 de ani.
41 ? Pare cam puţin. De fapt cam al dracu de putin pentru o dublare, pornind doar de la 1,7% !!!!!! Hmmm !
Da Pământu-i mare. Şi rotund. Ne dăm pe după el.
"Scientific American" concluzionează : "..producţia de alimente va creşte în urmatorii 40 de ani cât să acopere nevoile de hrană pentru aproximativ 9 miliarde de oameni"
Păi stai sa socotesc cu degetu..... care vas zică...dublare in 41 de ani...face 10 miliarde...papa la momentul ăla, pentru numa 9..... Una bucata miliard face post nonstop. Parcă nu mă mai simt aşa de confortabil. Toto se uită la mine cu o mutră oarecum întrebătoare, gândindu-se probabil la meniurile chinezeşti !
Totuşi un oscior acolo, o frunză de salată.... o maslină, poate găsim noi şi pentru...
...dacă această creştere modestă de 1,7% anual, continuă, neschimbată, pe viitor, populaţia lumii va spori la o densitate de 1 om/metru pătrat pe toată suprafaţa uscatului de pe glob în 600 de ani....
BĂI..., mă laşi ??? Ce-i aia 1 om/m2 ??? Aşa nu se poate trăi, ce dracu' ? Şi 600 de ani e cam cât a trecut de la Ştefan Cel Mare pân acu... adicătele puţin.
...iar masa oamenilor va egala masa globului pământesc în doar 1800 de ani.

BUN. Acu m-am lamurit. Sorcova vesela.....
Nene eşti dus. Ca doar n-o sa facem doo Pământuri în tot atâta timp cât a trecut de când Decebal şi cu Gerula băteau romani cu căciula.
E la mintea cocoşului că lucrurile se vor opri înainte de a ajunge acolo.
...avem câteva lucruri care ar trebui încurajate dacă vrem să încetinim creşterea populaţiei...
Ai văzut ???? Ehehe, normal că dacă vrei poţi !
...Contracepţia, avortul, familii reduse, oprirea emigraţiei, bolile, războiul, crimele, accidentele, şi desigur fumatul, în mod clar contribuie la scăderea populaţiei...
Poftiiim ???
Stau .... mă uit.... încerc să mă gîndesc..... mă mai uit odată.... mai stau....
Păi ăsta mai că nu zice că nazismul e o treabă excelentă.Sau boamba atomică. Ce naiba ?????
S-a dus dracu soarele d'afară.
...natura va alege metoda de a face asta din lista menţionată.....sau putem încerca să alegem NOI de acolo o opţiune care ne-ar conveni mai mult...
Ce mă supără ăştia care vin cu chestii nasoale şi au şi dreptate, de nu pot să mă concentrez la cafea !
Nu-i pot găsi cusur raţionamentului strict logic şi matematic, aşa că sper măcar ca premisele să fie eronate.
Mă uit în tabelul din capu' blogului (click pe "population") şi văd că ne apropiem de 7 miliarde. De la alea 5 din '86 ! Pare să respecte graficul ăla diabolic de creştere anuală cu 1,7%. Nasol.
Mă uit pe teveu şi văd astalaltă



Şi-mi aduc aminte că, cu puţină vreme în urmă, piratul nost' grăia cătră mateloţi

REALITATEA.NET - Traian Băsescu: Probabil că următoarea criză va fi cea alimentară, iar luna mai va fi cel mai bun moment pentru moneda naţională

Aşa că mă găndesc io tare-n sinea mea : ce mare brânză rezolvăm cu un împrumut FMI, salarii îngheţate, creşterea vârstei de pensionare, la o scară ca asta ???
Ce mare brânză rezolvăm cu toate măsurile locale şi/sau zonale dacă la nivelul macro cretinii se puiesc până pocnesc ?
Şi dacă totuşi, reuşim să cosmetizăm pentru moment şi să dăm o vopsea nouă pe şandramaua putredă, care ar fi paşii urmatori ?

Un fragment mai lunguţ al expunerii profesorului Bartlett, de vre-o 20 de minute, AICI, în MooViq.
.

* Inmormantarea vesela lasa samanta.

...gropare,
"Mickey Carlson cel Mic"
a pedalat pe tricicleta innebunit....
... pana a murit....

Atunci cand erea mic....
visa s-ajunga
precum Mr. Vertigo, trapezistul...
.....zburator.

Gropare !
Stropi in petale clipocesc,
Buchete-n buzunare cresc ...
Cenusa in cenusa...

Cine crede ca e ceva politica aici, n-are decat.
Iar cine are 90' in weekend si vrea sa-l asculte pe Nelson ne-amiralu',
il gaseste in camara MusiConcert
.

* Nimic nu se schimba pana nu este schimbat de socul realitatii.

TRU si-a facut blog.
Frumos din partea lui.
Mai ales ca e chiar TRU si blogul e chiar al lui.

La nici 3 zile din momentul in care-mi exprimam indoiala in unghi drept cu plecare spre obtuz, ca ar fi pe de-adevaratelea, "Guerilla virtuala" ma ciuguleste de idee si-i face pocinogul lu' Lenush.

Acu', cu toata indulgenta, da' tre' sa fii tare dus cu capu' sa muncesti a face o magarie ce nu poate functiona efectiv.
Da' eu nu degeaba am ridicat din sprancene atunci : stiu ca guerilla virtuala e dusa.
Cu sorcova.

Respectivii indivizi gandesc atat de "pe dos" incat ar avea nevoie de casti pentru a-si apara creierii crescuti pe exteriorul tartacutei iar frizerul i-ar tunde in cerul gurii.

Cat putea sa dureze pana Elena Basescu facea dezmintirea de rigoare si blogul facea "Plici" ?
Ceva mai putin decat i-a luat prapaditului sa-l construiasca. OK.
Daca tineam seama ca e vorba totusi de respectiva "tanara speranta", hai fie, 2-3 zile, na.
Chestia e ca nu e nimic nou sub soare.

Maniera de gandire (daca putem sa jignim termenul cu pricina in contextul dat) al ametitilor virtuali este absolut identica cu cea in care violatorii "violenteaza," hotii fura, politicienii "politiciaza" sau "jurnalistii" juiseaza !

Precum era de asteptat, in ciuda lipsei de confirmare credibila tot au fost cativa care s-au agatat in carlig, precum Cristi Teodorescu.

Ma tot intreb de mai sa ma striveasca METAfizica, de ce dracu' se irosesc oamenii depunand efort in actiuni idioate ?

De ce reaua intentie ?
De ce hotia ?
De ce minciuna ?

De cateva catralioane bune de ani, omenirea primeste aceeasi lectie pe care refuza cu incapatanare sa si-o insuseasca : ceea ce dai lumii aia iei in freza.

Daca oamenii gandesc rational, de ce nu-si regleaza comportamentul ?
Stim ca nu e bine sa facem rau asa cum stim ca nu e bine sa fii bolnav sau sarac.
Si ce daca ?
Noi asta stim asta facem.

De ce oamenii tind sa repete greseli anterioare, iar si iar, sperand ca de data asta, noua, rezultatul va fi altul decat cel obtinut anterior ?

Am ajuns la concluzia ca tre' sa fie o regula acilea.

Orice obiect are tendinta de a-si pastra starea de repaos sau de miscare rectilinie si uniforma atata vreme cat asupra lui nu intervine o forta din exterior.
Fenomenul este omniprezent, verificat, si se numeste "Inertie".
(Manualul de Fizica, cap. "Mecanica si mecanicu'", introducerea si erata)

Orice om are tendinta de a-si pastra creierii-n repaos sau in gandire rectilinie si uniforma atata vreme cat nu intervine un sut din exterior.
Fenomenul este de asemeni omniprezent, verificat, si se numeste "Prostie".
(Blogu' Civiq, cap. "Patrat", prezenta postare, si cele ce vor urma pe tema)

Ce sa mai intram atata in psiho- si socio- logie ?

Oamenii-s incapatanati si nu-si schimba proastele obiceiuri pana nu-s luati la maciuci. "O forta din exterior" e ceea ce avem nevoie pentru orice schimbare.

In lipsa ei, probabil in continuare ne vom munci mai putin decat ne furam, ne vom minti mai mult decat informa si ne vom ura mai mult decat ne vom aprecia reciproc.

Pana cand vine maciuca, Patriciu va continua sa traga sforile in PNL, Nastase sa se stearga la popou cu dosarele, cioflingarii din presa sa stoarca ce maruntis se mai poate pe litere-nsirate ca margelele de sticla pentru poporu' bashtinos, iar PDL sa planga ca e executat la TV in direct si omorat Live.

Daca stai sa te uiti mai atent la domnul Patriciu, dincolo de cinismul ala ce-ti baga cuburi de gheata-n chiloti, este si o incapatanare vecina cu obsesia. Nu sprijina (pasa-mi-te) un anume candidat la sefia PNL ca sa nu afecteze competitia !!!

Isi mai pune cineva intrebarea ce fel de partid e ala care e atat de vizibil sub bocancul de smoala ? Evident nu.
Nedumerirea pare a fi care dintre catindatii la sefia PNL ar avea spate. Si-n respectivul spate, pe respectivul patron.

In realitate Patriciu risipeste voios si aceasta aparenta ceata, gangurind "predictia predictibila" ca piratu' fiv-a batut in turul 2, de un nene "tanar", "priceput in relatia dintre politica si economie" (asta-i tare, nu ?), care stie niste limbi ceva mai straine, undeva intre doua si trei, si pe care-l cheama cu "A".

Nu se lasa. Nici el nici cenusa PNL.
Va fi vre-un shut suficient de puternic pentru a schimba comportamentul celor pe care-i tot forfecam cu cele sabii de hartie creponata ?
Eu stiu numa' unu' ! Ala de la urne. Shut pe care posesoru' de picior nu l-a folosit dat fiind ca nu si-a flexat articulatia s'ajunga pana la shtampila.
De ce ?
Uite, d'aia.
Pentru ca el insusi are nevoie de un shut sa se trezeasca din amorteala.
Iar e posibil ca acest shut sa nu fie deloc atat de departe cum crede.
Realitatea poate fi uneori foarte rea.

Am aici un exemplu de contact al ostasului antrenat pe tinte de hartie si "CounterStrike" (ca inca nu iesise"CallOfDuty") cu adevarata realitate.
Dupa mine, este unul din cantautorii de marca al noii generatii.
Cui ii place individul, poate gasi mai mult pe blogul meu de muzica, "MusiConcert", la "James Blunt - LiveBBC"

* Un munte de ura.

Tanti Motto :
"Şapteeee văăăăăiii şi-o vaale'adâncă
Şaaaapte văăăiiii şi-o vaaale'adâncă
D'aolică dodă, i-auzi lupii măăăă mănâncă
D'aolică dodă i-auzi lupiii măăăă hă mănâcăăă !"

La "Raionu' Montan" e marfă de soi,
Că era şi timpu' să mai bage o stâncă :
Mai rămăsasără numa' vre-o şapte văi,
Şi'ncă una'ntre ele : cea mai adâncă.

Cel mai bine se vinde masivul de "Bine",
Toţi clienţii vor să îl călărească.
L-ar vrea numa' p'ăla, însă nu ţine,
Nu pot de cel "Rău" să îl dezlipească.

Se dau la pachet, tu'i mama măsii,
Şi ca să ai "Bine" tre' să te caţeri pe "Rău".
Agăţândute-n deşte, legat cu forţa mătăsii,
Bălăngănind elegant în vârful de hău.

Cu cât urci mai greu, frustrarea te roade,
Şi muşcă, şi zgârie adânc pe sub stern,
Sângerând pe sub unghii, sprijinindu'te-n coate,
Sub norii ce fin, nepăsarea şi-o cern.

Curând de pe umăr, parşiv, în ureche,
O şoaptî se scurge picurând regulat :
"De ce-aş suferi, aşa fără pereche ?
De ce eu în ploaie şi alţii în pat ?

De suntem toţi degete aceloraşi braţe,
De ce sa nu simtă şi ei ce simt eu ?
De ce să mă ardă doar pe mine pe maţe ?
De ce eu sub ploaie şi ei sub curcubeu ?

Dacă-i vorba de ars, să ardem cu toţii !
Să să spulbere lumea, să nu rămâie
Decât amintirea c-am fost. Şi chiloţii,
Spânzuraţi într-un pom... Şi-un miros de tămaie.

Italieni şi români...şi ţigani deopotrivă,
Ca şi ei este oameni ce vrea să mănâncă.."
Şi sentimentul izbeşte, ca o locomotivă,
Iar obrazul ţi-e umed, şi se lipeşte de stâncă.

Şi treci limita punctului de inflexiune.....
Norii's mai jos, nu mai pot să te'mmoaie.
Nu te mai priveşti cu compasiune...
Doar obrazul ţi-e umed. Dar nu de la ploaie.

De pe celălalt umăr, fără sudalme
Un alt gând se naşte, întrebător :
"De suntem toţi degete aceleiaşi palme,
De ce nu-mi deschid coasta să intre binele lor ?

La urma urmei, de fapt, eu sunt doar unu'...
Ei sunt mai mulţi ! Şi n-ar fi normal,
Ca ei să paţă ce nutreşte nebunu',
Când l'apucă damblaua şi nu-i loc la spital !"

Eheheiii ! Aşa, frate ! Aşa, da, stai pe iarbă !
De supărare şi ploaie : nici urmă, nici neam.
Şi-ţi şopteşti uşurel, pentru tine, în barbă :
"Băh ! Bine că nu e ce-adineaori gândeam !

Bag-samă că-n lumea asta, sucită
Nu este cum pare. Pricepui io mai greu.
Nu e nici deşteaptă nici ameţită.
E mult mai simplă : e cum o văd eu."

Ridici fruntea spre culme, te-ndrepţi de şale,
Şi dai să-ţi arunci ochii, de nu-i mai prinzi :
"Mamă, să'nnebunesc... cât e pan' la vale !"
Şi priveşti câş la puntea agăţată de grinzi.

Se pare că urcăm mereu pe un munte.
Fiecare îşi are muntele său.
Păşim tremurând ca piftia pe-o punte,
Ce se bâţâie bezmetic între bine şi rău.
.



Eduard Norton in "25 Hour". Magistral.
.

* De 40 de ani pe acoperis.

Pentru weekendul asta va propun o aniversare.
40 de ani de la ultimul concert Beatles.

Ultimul lor concert este considerat a fi aparitia live pe acoperisul studio-urilor Apple, din Londra, în ianuarie 1969, si a aparut compilat în albumul "Let it be". În iulie 1969 trupa s-a reunit pentru a înregistra albumul Abbey Road. Oficial, Beatles s-a destramat în 1970, si orice speranta a unei reuniuni a fost zdrobita când Lennon a fost asasinat de catre Mark David Chapman în 1980.

Interesant cum ceea ce e RAU (BAD) este denumit generic prin tri litere, nu?
M.D.C....G.W.B.....L.H.O.....C.T.P...C.P.T...

Este perioada in care Beatles pun bazele propriei lor companii, Apple , cu 5 departamente de lucru..si au iesit in public cu o oferta ce se adresa oricarui artist ce avea nevoie de ajutor. Ajutorul oferit se adresa tuturor solicitatorilor onesti ce aveau nevoie de incurajare si consta inclusiv in incheierea de contracte sau chiar bani cash.
In aceeasi perioada au pus piciorul in Himalaya unde au aprofundat vechi traditii in meditatie. Acolo, intre sedintele lui Maharishi au conceput piesele ce au fost legate in "The White Album".
Odata cu inregistrarea lor, piesele au devenit celebre datorita profunzimii ce a impus clasificarea grupului printre producatorii muzicali de inalta tinuta. Modul in care sunt legate cele 30 (!!!) de piese in interior a dat un concept unitar albumului, radical diferit fata de clasica compilatie de succese single de pana atunci.

Imediat dupa acest album si superbul "Hey Jude", au produs "Let It Be" si in cele din urma regalul succes "Abbey Road", "cantecul de lebada" al celor 4.

Am ales in deschidere una din piesele de referinta ale lui Harrison, care in ciuda faptului ca era cel mai tanar, a fost doborat de cancer in noiembrie 2001, la numai 58 de ani : "While my guitar gently weeps", din acea perioada pro-hindusa interpretata in concertul de binefacere "Concert for Bangladesh" organizat cu Ravi Shankar in 1971.

De ce m-am oprit la ei ?
Pentru ca sunt aici, in curtea lor si intentionez sa va arat ce cred ca merita invatat de la englezi.
Pentru ca talentul a fost dublat de actiuni constructive, de dorinta de a face bine, de responsabilitate activa pentru cariera proprie, pentru colegii de breasla, pentru cei defavorizati de soarta.
Au fost mai mult decat talentati muzicieni.

In Civiq Tv am pus concertul de pe acoperis. Dureaza cam 20' si banuiesc ca iar n-o sa aveti rabdare sa-l vedeti.
Dar daca ii dati drumul atunci cand luati pauza de masa ???
Ei ?
Ce ziceti, nu e idee buna ?

* Radiografia artistică a politicii.

Am tot zis de acum cateva zile că o să pun un film.

Am reuşit deocamdată ceva, dacă ţinem seama că e vorba de o producţie 2006, adicătele destul de recentă.

E vorba de "All The King's Men" pe care personal vă recomand cu toată convingerea să-l luaţi în original.

Chiar îşi merită banii.

Scenariul înflorit de regizorul scenarist Steven Zaillian ("Schindler's List") din romanul lui Robert Penn Warren, cu care a luat Premiul Pulitzer în '46, a rămas absolut valabil până acum.

Este un clasic de gen ce merită revăzut cu încăpăţânare.

Distribuţia e excelentă, deşi cred că pe scenariul ăsta cu greu ai fi putut rata superlativele.

Oricum, Sean Penn e incredibil, iar Antony Hopkins dă clasă.

Uimitor Jude Law....

Cred că filmul e binevenit din foarte multe motive, în momentele de tensiune politică.

Şi mai cred că poate ajuta mult la înţelegerea unor aspecte.

L-am pus în Tv, dar ăsta nu e destul de deştept. Ştie numa' raportul 3/4 şi-i lungeşte.

Are însă avantajul că-l puteţi vedea relativ cursiv, fără prea mult efort.

În dreapta aveţi la dispoziţie şi varianta semi-manuală.

Aici clipurile se vor succede tot automat, dar dacă vizionaţi pe "Full screen" trebuie să-l mariţi din nou la fiecare inceput de clip. Are avantajul ca raportul dimensiunilor imaginii e mai bun.

Atenţie !

Ţine 2 ceasuri, deci trebe timp.

Dacă nu aveţi atata timp la dispoziţie, nu vă faceţi probleme, înseamnă că nu trebuie văzut.

Sper să vă placă.

Aş vorbi despre el dar în lipsa vizionării, ar fi ca şi cum aş bate câmpii.

Cu băţu'.

Vorbim după.

Dacă o fi cineva interesat de el.

Dacă nu, nu.

"Sean Penn, actor premiat cu Oscar (Premiul pentru "Cel mai bun actor", Mystic River, 2003), Jude Law, de doua ori nominalizat la Oscar (Cel mai bun actor, "Cold Mountain", 2003), Kate Winslet, nominalizata de patru ori la Oscar (Cea mai buna actrita, "Titanic", 1997) si Anthony Hopkins, actor premiat cu Oscar (Cel mai bun actor, "Tacerea mieilor", 1991) joaca in aceasta fascinanta poveste despre ascensiunea catre putere politica a unui om de rand, dar si despre forta distrugatoare a coruptiei si tradarea care in final ii va lamuri sufletul.Filmul se bazeaza pe romanul clasic din 1946 al lui Robert Penn Warren, care a primit Premiul Pulitzer. In distributie mai apar James Gandolfini, Mark Ruffalo si Patricia Clarkson."

"Sean Penn are o interpretare unica intr-o viata de om. O distributie splendida." - Larry King

* 80% la urne ! (part tu)

Cel mai mare pericol pentru poporul român este .... poporul român !

Moştenirea deceniilor de nonimplicare în viata economică a determinat probabil dezinteresul profund pentru viaţa politică.

Greu de crezut ca înainte de '89 ai fi găsit mai mult de 5-10 persoane pe stradă la un sondaj, care să-ţi spună câţiva miniştri pe nume.

Ce rost avea să-i ştii ?

Nici unul.

Erai un salariat, într-o economie centralizată, condusă de o clasă ce lua deciziile în tot ceea ce privea viaţa ta. De la necesităţile cele mai simple, până la ce poezii să înveţe copiii şi unde să-ţi petreci concediul.

Un nimeni. Cu zero cuvinte de spus.

Ducă-se.

Ducă-se, ducă-se....DAR !!!!

După 20 de ani mi se pare că asist la o puternică ofensivă retrogradă, facută cel mai ades cu bună ştiinţă şi obiective precise, pentru reinstaurarea morbidei indiferenţe.

Folosindu-se de calul troian al "dezgustului" faţă de "întreaga clasă politică", sub forme mai delicate sau mai brutale, mai cosmetizate sau mai făţişe, o largă gamă de persoane publice sau mai puţin, artişti, sau mai puţin, propovăduiesc renunţarea.

"Ducă-se dracu' tot şi toate, că şi-aşa nu poţi schimba nimic."

"Ce să te mai implici atâta, că toţi sunt la fel...."

"Te duci la vot ca un bou, că indiferent pe cine alegi, tot un hoţ e...".

....şamd.

În primul rând, este evident pentru orice minte cât de cât limpede că nu există doi oameni absolut la fel de frumoşi, de inteligenţi, de înalţi...blonzi...urechiaţi... dinamici... energici.... rezistenţi.... bla-bla-bla, prin urmare nici absolut la fel de hoţi-borfaşi-secături-mincinoşi-....

Dar dacă totuşi ne implicăm, să mergem la urne şi să alegem pe unii dintre ei.... ajungem la "Hoţii noştrii sunt mai cinstiţi decât ai lor" !!!!

Sună caraghios, n-aşa ?

Din păcate, va trebui să învăţăm lecţia asta, destul de dură, de la viaţă.

Da.

Nu numai "sună", chiar e nasol.

Dar aşa este în realitatea .... reală.
Aşa stau lucrurile din păcate, oricât de mult am dori noi să stea altfel.

Şi pentru că aşa stau, alegerile se fac în mod repetat.

La fiecare 4 ani. Să tot schimbăm, căutând acum unul măcar un pic mai bun decât ăla de-a dovedit că nu merită încrederea dată data trecută, iar peste 4 ani, altul un pic mai bun decât cel ce va dovedi că nu merită încrederea ce i-o dăm acu'.

Şi iar....şi iar... iar...

...dominându-ne sentimentul că actul e inutil aşa cum inutile nu sunt nici respiraţia repetată, somnul sau prânzul....

Totuşi, nu mi se apre deloc complicat.
Atunci de ce ne e aşa de greu să înţelegem, să acceptăm şi-n cele din urmă să facem lucrurile vitale pentru propriul nostru bine, dacă e aşa de simplu ?

De ce alţii de aiurea o fac ?

Poate că ceea ce influenţează mintea oamenilor este diferit la popoare diferite !

Cu siguranţă, nu în totalitate, dar poate că majoritatea da.

Vă pun acilea două "producţii" care mi se par elocvente pentru ce se predică din amvonul muzical modern, două "incantaţii" ce penetrează rapid urechile spre formarea unor convingeri.

Una care lipeşte timpanu'....

Alta, bate ferm cu ciocănelu-n nicovală....

Prima zice aşa :

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială

Ăia hoţi, ăştia hoţi

Mama lor la toţi !

Vin ai noştri, pleac-ai noştri

Noi rămânem toţi ca proştii

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Bat-o vina, bat-o strechea,

Trage-aicea cu urechea

Măi române om sărac,

Iarăşi ţi-au venit de hac.

Ne promit marea cu sarea

Şi conduc aiurea ţara

Opozanţi şi potentaţi

V-aţi bătut iar joc de fraţi.

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Politrucii-şi fac concedii

Pe la Cannes, Hawai, ca regii

Pensionarii, pedagogii,

Au ajuns precum milogii.

Venetici fac preţul pâinii,

Iar la colţ stăm noi, românii,

Muncitorii n-au salarii,

Curvele pupă dolarii.

Bună ţară, rea croială,

Mama ei de rânduială,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

România-i de vânzare

Cu uzini, creşe, hotare,

Şpăgile au zornăit,

Algoritmu-i mulţumit

Dumnezeu dac-ar veni,

Prim Ministru într-o zi,

L-am mânji şi i-am găsi

Cazier la SRI.

Bună ţară rea croială,

Mama ei de rânduială.

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Noi rămânem toţi ca proştii,

Ăia hoţi, ăştia hoţi,

Mama lor la toţi.

Acuzaţii cu care sunt de acord aproape în totalitate, puse pe seama unora cu care sunt parţial de acord ce indeamnă însă la...... ceva cu care nu sunt deloc de acord. Unde-i îndemnul de a schimba cele menţionate ???

Cealaltă zice cam aşa :

Pornesc televizorul

Şi .. ce văd ?

O grămadă de indivizi miorlăind :

"Nu-s eu de vină" !

Arată cu degetele vinovate

Către oricine altcineva.

Pierd timpul aiurea,

Plângându-şi de milă.

Victimă la asta,

Victimă la aia,

Ba că maică-ta-i prea slabă,

Ba că taică-tu-i prea gras...

Treci peste asta,

Treci peste asta

Toate văicărelile şi miorlăielile

Vor răbufni la un moment dat,

Treci peste,

Treci peste astea

Zici că n-ai mai fost la fel

De la micul tău accident,

Dar te-ai simţi mai bine

Dacă ţi-aş da ceva bani.

Cu cât mă gândesc mai bine,

Îi dau dreptate bătrânului Billy :

Ar trebui să-i gâtuim pe "avocaţi",

Să-i terminăm chiar în sear-asta.

Să munceşti nu-ţi convine,

Dar îţi place să trăieşti regeşte,

Numa' că lumea asta "mare şi rea"

Nu-ţi datorează nimic...

Treci peste asta

Treci peste astea

Dacă nu vrei să te implici

Atunci poţi să pleci...

Treci peste astea

Treci peste

Parcă te spovedeşti de fiecare dată când te aud vorbind.

Maximizezi repetatele-ţi eşecuri.

Unii spun că-i o boală,

Eu zic că-i slăbiciune.

Le târăşti după tine,

Precum un condamnat lanţurile,

Te complaci în vinovăţie,

Te complaci în durere.

O fluturi ca pe-un steag,

O porţi ca pe-o coroană.

Gândeşti ca un ratat,

Şi tragi pe toţi după tine.

De prezent te plângi,

Trecutul îl condamni,

Aş pune mâna pe copchilu' din tine

Şi i-aş învineţi fundu'

Treci peste ...!

E clar. E adevărat. E pă bune.

E mai motivant decât enumerarea măgăriilor a 1000 de politruci.

Oamenii ăştia chiar ştiu ce fac.

Le-am pus în Tv.

"Get over it" este şi cu vorbele lor să puteţi fredona corect cand vă daţi cu rolele-n parc şi aveţi firele-n urechi.

De observat ca în făcătura cu "clipul" lui Socaciu, (un artist de primă mână pentru gustul meu, altminteri, numa la chitară, nu şi la orientarea politică) este o formaţiune politică ai cărui reprezentanţi n-au prea încăput în caricaturi.

Probabil pentru că sunt caricaturi de drept şi de fapt.

Vă las plăcerea să o depistaţi singuri.